Politele de accidente contin clauze surpriza

In ciuda avantajelor evidente, firmele de pe piata romaneasca nu se inghesuie sa-si asigure angajatii impotriva accidentelor de munca. Statisticile fostului OSAAR (actuala CSA) din ultimii ani arata, de exemplu, ca ponderea asigurarilor de accidente din incasarile intregii piete este cuprinsa intre 5 si 7%. In cifre, in 1999, societatile de asigurari au obtinut venituri din prime brute la aceasta categorie de asigurari de circa 1,5 milioane USD, iar in 2000 (estimari) de aproximativ 1,7 milioane

In ciuda avantajelor evidente, firmele de pe piata romaneasca nu se inghesuie sa-si asigure angajatii impotriva accidentelor de munca. Statisticile fostului OSAAR (actuala CSA) din ultimii ani arata, de exemplu, ca ponderea asigurarilor de accidente din incasarile intregii piete este cuprinsa intre 5 si 7%. In cifre, in 1999, societatile de asigurari au obtinut venituri din prime brute la aceasta categorie de asigurari de circa 1,5 milioane USD, iar in 2000 (estimari) de aproximativ 1,7 milioane USD, mult prea putin fata de ceea ce este in Occident.
Care este structura companiilor care se asigura? „Ca regula, societatile cu capital strain sunt mai interesate sa-si asigure personalul decat cele romanesti. Pe de alta parte, ca numar de angajati, situatia se prezinta invers: spre deosebire de firmele locale, cele straine prefera sa-si asigure doar o mica parte a salariatilor”, declara Constantin Dinu, director asigurari generale la Astra.
Unul dintre motivele lipsei de interes a companiilor pentru acest tip de asigurare este incertitudinea privind deductibilitatea primelor de asigurare, desi Legea nr. 32 prevede explicit acest lucru. Analistii sunt de parere ca atunci cand Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Ministerul Finantelor vor da un mesaj clar pe piata de profil, privind tipurile de asigurari care sunt deductibile si limitele deductibilitatii, numarul de companii dispuse sa-si asigure angajatii va creste substantial.
Spre deosebire de asigurarile de accidente din categoria celor de viata, a caror durata minima este de cinci ani si care au, in majoritatea cazurilor, si o componenta de capitalizare, politele de accidente din categoria asigurarilor generale se incheie pe o perioada de un an.
In varianta clasica, riscurile asigurate sunt decesul si invaliditatea permanenta a angajatului ca urmare a accidentelor de munca petrecute doar in timpul programului de lucru. Neintelegerea acestei clauze contractuale a dus de multe ori la rezilierea contractelor dintre firme si asiguratori. Cel mai recent exemplu este cel al Tarom, care dupa o perioada de sapte ani in care si-a asigurat angajatii la compania Anglo Romana, anul acesta a schimbat asiguratorul, unul dintre motive fiind un incident petrecut cu unul din membrii flotei. „Abia sosit din cursa, unul dintre piloti s-a urcat in autoturismul personal pentru a merge acasa si pe drum a decedat in urma unui infarct. Desi era asigurat, compania Anglo Romana a refuzat plata despagubirii, chiar daca in contract erau acoperite si evenimentele survenite pe drumul de acasa catre locul de munca si invers. Motivul invocat de asigurator a fost acela ca in momentul accidentului, pilotul nu circula cu una dintre masinile Tarom, deci nu era in timpul serviciului pentru ca familia sa poata beneficia de despagubire. In aceste conditii noi am renuntat sa mai reinnoim polita”, declara Nicolae Demetriade, directorul general al Tarom.
„Nod in papura” sau clauza contractuala? Un raspuns vom avea, probabil, doar in momentul cand clauzele din contractele companiilor de asigurari nu vor mai da prilejul la interpretari.
In functie de prima platita, companiile isi pot asigura, asadar, angajatii in doua variante. Prima este asigurarea in timpul orelor de serviciu, care include transportul intre serviciu si casa si perioada in care angajatul este trimis de companie in diverse delegatii. A doua este asigurarea 24 de ore din 24, caz in care diferenta de prima este de circa 25%.
Prime mici la activitati de birou
Ramanand la capitolul primelor, vom spune ca, la asigurarile de accidente, acestea sunt cuprinse in general intre 0,18 % si 0,95% din suma asigurata pentru riscurile de baza si se stabilesc in functie de clasele de risc, numarul de angajati asigurati sau gradul de acoperire a politei. Cele mai mici prime (intre 0,18 % si 0,25%) se platesc pentru profesiile care presupun activitati de birou (functionari bancari, avocati), acolo unde riscul producerii unor accidente este redus. Tarifele cresc pentru activitati in care munca manuala si efortul fizic au o pondere semnificativa. Cele mai mari prime se platesc pentru profesii expuse la pericole deosebite, cum sunt cele de intructori la cluburile aeronautice, cascadori etc.
Pe langa despagubiri, in caz de deces si invaliditate permanenta companiile acorda ca despagubiri si indemnizatii de spitalizare.