In acceptiunea clasica, asigurarea de viata reprezinta in primul rand o forma de protectie financiara impotriva riscului de deces. Ea imbraca forma unui contract (polita de asigurare) prin care asiguratorul se obliga sa plateasca beneficiarului o anumita suma la producerea riscului asigurat (suma asigurata) in schimbul platii de catre contractantul asigurarii a unei prime de asigurare.
In forma standard (doar ca protectie pentru riscul de deces) asigurarile de viata nu s-au dovedit foarte atractive pentru populatie. Din acest motiv, societatile de asigurare au elaborat produse noi care, alaturi de partea de protectie, ofera si alte avantaje, cum ar fi: economisire, investitii, tratament medical, pensie pe o perioada determinata etc. Astfel, asiguratul poate beneficia de sume importante pe durata vietii, ceea ce inseamna ca asigurarea este si una de supravietuire. Imbinarea celor doua tipuri de protectie (protectia financiara a familiei in cazul decesului beneficiarului si protectia financiara in cazul supravietuirii acestuia) a dat numele noii forme de asigurare, si anume asigurarea mixta de viata.
Contractele de asigurare de viata au un caracter facultativ, ceea ce inseamna ca incheierea unei polite de asigurare este o decizie individuala, luata din interes personal sau pentru a proteja familia. Spre deosebire de asigurarile generale (non-viata), a caror durata este redusa (un an, o luna, o calatorie), asigurarile de viata sunt asigurari pe termen mediu sau lung (de la 5 la 60 ani sau mai mult). Datorita acestui fapt, alegerea unei societati de asigurari solide reprezinta o prima etapa – foarte importanta – pe care trebuie sa o parcurga contractantul unei asigurari de viata. Societatea aleasa trebuie sa aiba un capital social suficient de mare pentru a reprezenta o garantie in fata clientilor, o marja de solvabilitate, lichiditati suficiente, un renume pe piata asigurarilor.
Societatile de asigurari
sunt subcapitalizate
O parte din aceste informatii sunt puse la dispozitie de catre consilierii de asigurare ai companiilor de pe piata, altele putand fi aflate de la OSAAR (Oficiul pentru Supravegherea Activitatilor de Asigurare), Registrul Comertului etc. Importanta unei documentari prealabile semnarii contractului apare si din caracteristicile actuale ale pietei asigurarilor din Romania.
Multe dintre cele 68 de companii de asigurare existente la 1 noiembrie 1998 sunt puternic subcapitalizate. Acest fapt se datoreaza prevederilor legale in vigoare, depasite temporal (Legea nr. 47/1991), conform carora capitalul minim obligatoriu pentru practicarea tuturor celor zece categorii de asigurari prevazute este de 250 milioane lei. Suma care, in 1991, reprezenta echivalentul unui milion dolari USA, iar astazi, datorita reactualizarii cu rata inflatiei, abia mai inseamna 20.000 USD, o valoare foarte mica pentru o societate de asigurari.
„Exista foarte putini actori importanti pe piata asigurarilor si nu se poate vorbi inca de o concurenta in acest domeniu. Piata nu este inca stabilizata si acest lucru se simte si in lipsa diversitatii produselor oferite”, opineaza Tudorel Moldovan, expert in cadrul OSAAR.
Urmatoarea etapa dupa alegerea societatii de asigurare o reprezinta semnarea contractului propriu-zis. Principalele elemente luate in calcul la stabilirea primei de asigurare sunt urmatoarele: varsta, sexul, suma la care vrea sa se asigure, prima pe care doreste sa o plateasca, durata asigurarii, modalitatea de plata (unica sau esalonata), riscurile acoperite (tipul asigurarii). Solicitantul va trebui sa completeze o cerere de asigurare in care sunt incluse date privind identitatea si starea sanatatii. Este foarte important ca aceste informatii sa corespunda realitatii, deoarece, in caz contrar, societatea de asigurare nu are nici o obligatie de plata, daca riscul respectiv se produce.
Dupa completarea cererii de asigurare, pe baza datelor furnizate de solicitant, societatea face o evaluare a riscului, in functie de care se stabileste daca persoana respectiva se incadreaza in riscul standard pentru varsta pe care o are. In cazul in care a avut probleme legate de sanatate si nu corespunde sub acest aspect riscului standard, societatea va mari prima de asigurare cu un anumit procent, in functie de situatia particulara existenta.
Starea sanatatii reprezinta un criteriu foarte important intr-o asigurare de viata. Pentru varste mai inaintate si/sau sume asigurate mai mari societatile de asigurare prevad obligativitatea controalelor medicale. Aceste controale se fac pe cheltuiala asiguratorului, in clinici agreate de acesta, rezultatele analizelor fiind principalul indicator al incadrarii intr-un grad de risc sau altul.
„Motivul pentru care am apelat la clinici particulare il reprezinta dorinta noastra de a avea sub control permanent aparatura cu care se fac investigatiile medicale, precum si calitatea serviciilor prestate clientilor nostri”, declara Violeta Ciurel, marketing manager la Nederlanden (Asigurari de viata). Varsta de la care controlul medical este obligatoriu, precum si nivelul sumei asigurate care reclama acest lucru difera destul de mult de la o societate la alta. In cazul Nederlanden, de pilda, limita de varsta este de 45 de ani, iar nivelul sumei de la care controlul medical este obligatoriu este de 150 milioane lei.
Orice contract de asigurare de viata cuprinde conditii generale si conditii speciale. Conditiile generale se aplica tuturor asiguratilor si pot acoperi o parte sau chiar intreaga gama de produse ale unei societati. De asemenea, ele pot fi comune mai multor societati de asigurari si se refera, in general, la drepturile partilor contractante, obligatiile acestora, termenii contractului etc. Conditiile speciale se refera la particularitatile specifice fiecarui contract, si anume durata minima sau maxima, varsta persoanei asigurate etc.
Clauzele chitibusare provoaca necazuri
Exista cateva elemente esentiale care trebuie urmarite la semnarea oricarei forme de contract de asigurare de viata. Unul dintre acestea il reprezinta riscurile acoperite de polita si riscurile excluse de polita. Exista polite care prevad, in prima parte, facilitatile oferite de societate, iar in partea finala, exceptiile pentru care acestea nu se aplica. Din acest motiv, citirea superficiala a contractului poate crea neplaceri ulterioare.
Un alt element important este dat de modul cum se face actualizarea la inflatie. Este important de stiut cum se actualizeaza primele, cum se actualizeaza suma asigurata (cat de des), ce se intampla in cazul in care asiguratul nu mai poate plati dupa un numar de ani. In cazul contractelor cu capitalizare, daca asiguratul nu mai poate plati primele in primul an de asigurare, i se acorda o perioada de gratie (de obicei 30 de zile), dupa care contractul se intrerupe, asiguratul pierzand suma depusa pana in acel moment. Daca se intampla asa, faptul se datoreaza cheltuielilor mari suportate de asigurator in primul an, cheltuieli legate de remunerarea consilierului de asigurari, cheltuieli publicitare etc.
„In primul an de asigurare, valoarea de rascumparare este rezerva constituita si ea nu reprezinta mare lucru. Datorita cheltuielilor, in primul an, practic, societatea nu are nici un fel de profit”, opineaza Virgil Ichim, director de asigurari la Omniasig. Daca incapacitatea de plata a primelor apare dupa un an, societatea de asigurari ramburseaza o anumita suma, denumita valoare de rascumparare, suma care se calculeaza numai pentru contractele cu plata esalonata, prin aplicarea unei cote procentuale, in functie de momentul rezilierii contractului. Exista si posibilitatea asigurarii pe toata perioada initiala, dar pentru o suma asigurata redusa, calculata in functie de valoarea de rascumparare la momentul respectiv. Acea valoare poate reprezenta prima de asigurare (cu plata unica), evident mai mica decat in cazul in care s-ar plati primele conform conditiilor convenite. Nu in ultimul rand, la semnarea contractului un lucru important de stiut este modul cum va fi instiintat asiguratul despre majorarea primei si, mai ales, a sumei asigurate. Aceste informatii ii ofera posibilitatea de a afla in ce masura beneficiile oferite de societate sunt beneficii reale, care tin pasul cu rata inflatiei si nu doar nominale. Orice societate de asigurari care se respecta isi informeaza asiguratii cel putin o data pe an (la publicarea bilantului) despre investitiile facute si despre suma care revine fiecaruia din distribuirea surplusului obtinut.r
Asiguratul ia 85% din profitul adus de investitiir
Prin contract, asiguratorul garanteaza o dobanda modica (maximum 6% pe an) si un procent din castigurile obtinute prin investitii. Acest procent difera de la o societate de asigurari la alta si se situeaza, in general, la 85% (Asirom, Omniasig) sau 90% (Nederlanden) din profitul adus de investitii.r
Pe langa asigurarea de viata cu acumulare de capital, incepand cu 1 noiembrie 1998, Nederlanden ofera o forma noua, si, anume, asigurarea pe baza de investitii (unit-linked). Prima platita de asigurat este investita in mai multe fonduri inchise de investitii din reteaua asiguratorului, asiguratul primind o cota-parte (unit-uri) din beneficii.r
Diferenta esentiala intre cele doua tipuri consta in tehnica investitiilor. Astfel, in timp ce in cazul asigurarii traditionale riscul investitiei apartine asiguratorului, in cazul asigurarii unit-linked acest risc este transferat catre contractantul asigurarii.r
Asiguratul are dreptul de a alege fondurile si structura in care se vor investi unit-urile primite de el, avand posibilitatea, pe parcursul derularii asigurarii, de a schimba aceasta structura, de a investi suplimentar etc. Participarea la aceste fonduri de investitii este conditionata de cumpararea unei asigurari de viata. Avantajul acestui produs este faptul ca imbina protectia financiara oferita de un contract de viata clasic cu componenta investitionala si cu posibilitatea ca, la expirarea contractului, asiguratul sa poata opta pentru transformarea valorii contului in rente lunare (pensie viagera), renta stabilita in functie de numarul de unit-uri din contul contractantului la varsta de pensionare. tr
r
Dictionarr
r
Asigurator – societatea de asigurari care incheie contractul de asigurare impreuna cu contractul asigurariir
Contractul asigurarii – persoana care incheie contractul de asigurare impreuna cu asiguratorul si care este obligata sa plateasca printr-o asigurarer
Asigurat – persoana a carei viata constituie obiectul asigurariir
Beneficiar – persoana careia ii va fi platita suma asigurata in momentul producerii unui eveniment asiguratr
Suma asigurata – suma stabilita de contractul asigurarii in contractul de asigurarer
Prima esalonata – o prima de asigurare platita la date specificate in polita de asigurare de-a lungul perioadei de plata a primelorr
Prima unica – o prima platita in avans de catre r
Contractul asigurarii pentru toata perioada de asigurarer
Polita de asigurare – un document eliberat de r
Asigurator pentru a confirma incheierea unui contract de asigurarer
Valoare de rascumparare – o suma pe care Asiguratorul este obligat sa o plateasca r
in cazul rezilierii contractului de asigurare, in situatiile r
specificate in conditiile de r
asigurarer
Aniversarea politei – fiecare aniversare a datei de incheiere a contractului de r
asigurare.r