TVA pentru întreprinderile mici
Deși, la prima vedere, Ordonanța Guvernului nr. 22/2025 pare să aducă doar o ajustare a plafonului de TVA pentru întreprinderile mici, în realitate, implicațiile acestei modificări sunt mult mai extinse și vin la pachet cu obligații fiscale sporite.
Potrivit explicațiilor oferite de Inge Abdulcair, Director PwC România, și Emilia Necula, Senior Manager PwC România, actul normativ introduce o serie de schimbări importante în domeniul TVA, cu impact direct asupra întreprinderilor mici și furnizorilor de servicii, atât pe plan național, cât și în contextul transfrontalier.
Așadar începând cu 1 septembrie 2025, se modifică definiția întreprinderii mici în contextul regimului special de scutire de TVA, prin creșterea plafonului de la 300.000 lei la 395.000 lei. Cu toate acestea, odată cu această relaxare aparentă, cadrul legislativ devine mai strict:
- se elimină perioada de grație de o lună pentru solicitarea înregistrării în scopuri de TVA – în noul regim, contribuabilii sunt obligați să se înregistreze imediat în ziua depășirii plafonului;
- TVA-ul trebuie colectat începând cu tranzacția care determină depășirea plafonului;
- perioada de 10 zile pentru formalitățile de înregistrare dispare – obligațiile devin imediate;
- facturile emise fără TVA, care au dus la depășirea plafonului, trebuie corectate pentru ca beneficiarii să își poată exercita dreptul de deducere, în conformitate cu prevederile legale.
Regimul special de scutire destinat întreprinderilor mici a fost extins la nivelul Uniunii Europene
Regimul special de scutire destinat întreprinderilor mici a fost extins la nivelul Uniunii Europene prin transpunerea Directivei (UE) 2020/285, oferind posibilitatea contribuabililor să aplice acest regim și în alte state membre. Astfel, firmele care desfășoară activități transfrontaliere pot beneficia de acest regim dacă nu depășesc plafonul de 100.000 euro la nivelul UE și respectă plafonul de scutire din fiecare stat membru în care operează. În oglindă, și contribuabilii din alte state membre pot aplica scutirea în România, respectând aceleași criterii.
Pe lângă aspectele privind plafonul de TVA, experții PwC România atrag atenția și asupra modificărilor referitoare la definirea locului prestării serviciilor, un element esențial în determinarea statului în care se datorează TVA:
- Pentru serviciile prestate către persoane fizice (B2C), locul impozitării depinde de modul de livrare a serviciului:
- dacă serviciile (culturale, educaționale, artistice, sportive etc.) au loc într-un spațiu fizic, TVA-ul se datorează în statul unde se desfășoară efectiv evenimentul;
- dacă aceleași servicii sunt prestate online, TVA-ul se aplică în statul unde beneficiarul este stabilit.
- Pentru serviciile între persoane impozabile (B2B), rămâne valabil principiul actual – locul de impozitare este statul unde se desfășoară efectiv serviciul.
Un alt element important adus de OG 22/2025 se referă la sistemul RO e-TVA. Termenul până la care contribuabilii nu sunt obligați să răspundă notificărilor de conformare transmise de ANAF, referitoare la diferențele dintre decontul precompletat (P300) și cel efectiv depus (D300) se prelungește până la 31 decembrie 2025 În această perioadă:
- nu se aplică sancțiuni pentru neconcordanțele identificate;
- contribuabilii nu sunt încadrați automat ca entități cu risc fiscal.
Această măsură este menită să ofere o perioadă de adaptare la noile cerințe, fără presiunea unor penalizări imediate.
În concluzie, așa cum subliniază reprezentanții PwC România, noile reglementări oferă oportunități de simplificare și conformare, dar impun totodată o atenție sporită în gestionarea obligațiilor fiscale. Într-un cadru legislativ european tot mai integrat și mai complex, este esențial ca întreprinderile mici să înțeleagă nu doar avantajele, ci și responsabilitățile care vin odată cu aplicarea regimului special de scutire de TVA.
