Piețele nu funcționează pentru că legislația cultivă asimetria informațională

Piețele sunt subsecvente mo­­dului în care legislația permite funcționarea lor. Iar dacă ea încurajează asimetria informațională, ele se vor canaliza în direcția indusă.

Aceasta este problema, care scapă din vedere analiștilor ce arată spre piețele lipsite de adâncime și deficitul de concurență, dar fără a pune degetul pe asimetrie, care e cultivată de asocierea marketing – politic. Iar în condițiile în care asimetria a stat la baza crizei din 2008, a nu renunța la ea înseamnă că fenomenul recesiv se perpetuează. Brexitul și schimbarea viziunii Americii privind globalizarea sunt poziții luate împotriva asimetriei. Chiar și Rusia încearcă să facă acest lucru în contextul în care are inițiativă, e prima în abordarea unor probleme. Asta fiindcă asimetria se evită când te ocupi primul de o anumită chestiune sau când o faci mai bine decât alții. Acestea sunt, practic, reperele unui bun management, care mai poate fi văzut în țări precum Elveția sau Suedia. Ca să conchid, cultivarea asimetriei informaționale are legătură cu interesul potentaților momentului de a încremeni evoluția societății într-o anumită secvență. De aici ajungem cu discuția la adevăr și minciună. Dacă se alunecă spre minciună, înseamnă că nivelul redus de educaţie al populației determină o asimetrie informațională pe relaţia cu manipulatorii. Ca un exemplu, la îndemână, UE a devenit prin întărirea euro o victimă. Însă asta îi pot oferi Statele Unite, Marea Britanie și Rusia dacă ea continuă să cultive asimetria, o monedă supraevaluată, care-i zdruncină econonomia.

Cel care a postulat şi a obţinut premiul Nobel pentru asimetria informaţională, George Akerlof, a justificat teoria la nivel micro prin faptul că, în general, într-o tranzacţie comercială, fie vânzătorul, fi cumpărătorul au cunoştinţe despre piaţă sau despre un produs pe care nu le împărtăşesc cu celălalt. Cu alte cuvinte, dovedesc lipsă de transparenţă. Acelaşi lucru se întâmplă şi în societate. Nivelul educaţional scăzut al populaţiei determină o asimetrie informaţională faţă de propagandişti. Aceştia din urmă ştiu care e adevărul, însă încearcă să-i inducă în eroare pe cei cu cunoştinţe mai reduse pentru a-şi crea un avantaj comparativ. Aşadar, cei cu un nivel educaţional scăzut sunt o pradă uşoară pentru propagandă. În cazul nostru, al românilor, propaganda e realizată de media, care în loc să fie o sursă de educaţie, cultivă asimetria. O poate face fiindcă so­cietatea e segregată din punct de vedere educaţional. Conţine unele elite şi ceva elemente de nivel mediu, dar majoritatea covârşitoare e prost educată. Dacă e să trasăm o curbă a lui Gauss, educaţia redusă o face foarte apla­tizată. Ceea ce înseamnă că sis­temul educaţional trebuie să devină o prioritate, ca să se evite manipularea. Cultivarea asimetriei informaţionale duce la acumulări masive de tensiuni, iar apoi detensionarea are loc sub forma unor overhiting-uri, mișcări extrem de violente, lebede negre.

IONUȚ BĂLAN, 
analist economic