Piața de servicii de competitive intelligence s-a triplat în ultimii doi ani în România, companiile fiind mult mai atente, în contextul pandemiei de COVID-19, la fluctuațiile piețelor în care activează, la mișcările competitorilor, la schimbările pieței de muncă și la predictibilitatea climatului politico-social în ansamblul său.

În acest context, necesitatea implementării rapide a unor măsuri cu impact major pe termen scurt, mediu și lung, este de natură a genera o nevoie superioară de produse de intelligence care să susțină factorii decizionali. Astfel, managerii companiilor au dorit să fie mai informați, pentru a analiza mai rapid, eventual în timp real, piețe, companii, tendințe, în încercarea legitimă de a reduce la minimum riscurile generate de noi investiții, de fraudă, de asocierea cu noi parteneri sau de lansarea de noi produse.

Ce presupun, mai exact, serviciile de competitive intelligence?

Serviciile de competitive intelligence presupun culegerea, analiza și oferirea de informații despre  vulnerabilități, riscuri, dar mai ales despre oportunitățile dintr-o piață, cu scopul de a sprijini luarea de decizii strategice în companii.

„Putem vorbi de piață de competitive intelligence în România de puțin timp. Ca orice piață nouă, ea este direct legată de mai mulți factori socio-economici: gradul de competitivitate pe un anumit sector sau într-o anumită industrie, apetența pentru investiții într-o anumită regiune, măsurile guvernamentale de incentivare sau politica fiscală.

Toate acestea influențează direct modul în care conducerea companiilor se raportează la necesitatea serviciilor de tip competitive intelligence. Iar în acest domeniu, România, comparativ cu economiile mult mai dezvoltate din Vest, este încă la început”, spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency.

Serviciile de competitive intelligence reprezintă circa 30% din întreaga piață de corporate intelligence din România, estimată la aproximativ 10 milioane de euro în 2020.

În prezent, în România, cea mai mare apetență pentru servicii de tip competitive intelligence o au companiile multinaționale, care activează în sectoare foarte competitive, precum fonduri de investiții, societăți bancare și companii de asigurări, de retail și energie. În același timp, tot mai mulți manageri înțeleg importanța alocării de resurse în acest sens și apreciază informarea prealabilă, diligența și cunoașterea obiectivă a pieței.

„În ceea ce privește evoluția pieței de competitive intelligence din România, perspectivele arată foarte bine – dincolo de o mai mare înțelegere cu privire la efectele benefice ale acestor servicii, am observat și un interes investițional crescut, în special din partea investitorilor străini. Odată cu Brexit-ul, dar nu numai din acest motiv, am văzut foarte mulți investitori care analizează oportunitatea de a investi în România sau de a-și muta business-ul aici.

Exact într-un asemenea context ne așteptăm să vedem o creștere dinamică a pieței de competitive intelligence, deoarece serviciile de acest gen stau la baza unui proces decizional corect și informat, și la baza unei politici de risk management solide și eficiente”, mai spune Gabriel Zgunea.

Ce nevoi au companiile care apelează la servicii de competitive intelligence

Identificarea vulnerabilităților este una dintre principalele nevoi ale companiilor, iar pentru asta apelează la enhanced due-dilligence, mai ales in cazul investițiilor. Este vorba despre un serviciu complex, care vizează toate potențialele vulnerabilități sau probleme pe care le poate întâmpina o companie atunci când analizează oportunitatea unei noi investiții.

Pe lângă acest timp de due-dilligence, companiile apelează frecvent la servicii de tip competitive intelligence pentru cunoașterea partenerilor comerciali sau pentru cunoașterea unei persoane cheie ce prezintă o relevanță deosebită în business-ul lor, sau ar putea sa prezinte în viitor – precum un angajat cheie. Aceste servicii de tip background check sunt targetate și menite să ajute companiile să rămână în conformitate cu rigorile politicilor lor interne, precum politicile de tip „know your partner”.

„În proiectele de M&A, după ce am intervenit în procesul de due-diligence, echipe de legal au fost convocate pentru modificarea clauzelor contractuale, în urma identificării unor elemente necunoscute până la acel moment de către partener, consultant sau avocați implicați în tranzacție sau tranzacția a fost suspendată, iar uneori chiar anulată, apreciindu-se că exista un risc prea mare, de natură financiară sau reputațională.

Referitor la managementul riscului, după intervenția noastră, partenerul a restructurat compania, a modificat procese/proceduri în organizație, a încetat colaborarea cu angajați implicați în activități din sfera fraudei ocupaționale sau a încheiat parteneriatul cu furnizori de bunuri/servicii asupra cărora planau suspiciuni de practici neconforme și nu numai”, spune Dan Rusu, Senior Partner Corporate Intelligence Agency.

De asemenea, tot mai multe companii apelează la acest gen de servicii doar pentru îmbunătățirea capabilităților lor în domeniul managementul riscului. Este vorba despre riscul competițional, deosebit de relevant atunci când companiile au în vedere lansarea unui nou produs, când apare un nou competitor, sau când iau în calcul restructurarea strategiei de business.

Sursa foto: Dreamstime