Permisul auto se suspendă pe loc 3 zile. Legea care a revoltat șoferii ce iau medicamente

Noi controverse legate de testele rapide antidrog din România. Se solicită IGPR să nu mai publice rezultatele testelor rapide, care adesea sunt inexacte, pentru că pot duce la stigmatizarea nedreaptă a persoanelor vizate.

Controverse legate de testele rapide antidrog

ONG-urile APADOR-CH (Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki), Comunitatea Declic și criminologul Vlad Zaha solicită Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) să interzică polițiștilor să facă publice rezultatele testelor rapide antidrog, invocând faptul că acestea induc în eroare opinia publică atunci când sunt infirmate de analizele ulterioare de sânge sau urină.

Conform acestora, testele rapide sunt frecvent infirmate, având o rată de eroare de 38% în general, iar în cazul amfetaminelor rata de fals pozitiv depășește 80%.

Testele toxicologice efectuate în trafic, cunoscute și sub denumirea de teste rapide antidrog, pot detecta markeri care se leagă și de substanțe chimice similare cu drogurile. Dacă refuzați testul sau dacă acesta rezultă pozitiv, permisul de conducere va fi suspendat pentru 72 de ore, iar ulterior se fac teste suplimentare la spital.

Probleme legate de acuratețea testelor rapide

ONG-urile și criminologul Vlad Zaha subliniază că testele rapide antidrog sunt adesea inexacte și pot duce la stigmatizarea nedreaptă a persoanelor vizate. Aceștia oferă exemplul vatmanului implicat recent într-un accident mortal în București, despre care poliția a anunțat inițial că a testat pozitiv pentru consumul de droguri. Ulterior, analizele de sânge au infirmat rezultatul inițial, dezvăluind că vatmanul nu consumase substanțe interzise, ci luase un medicament banal, paracetamol.

„Presa a preluat, cu bună-credinţă, informaţiile comunicate de poliţie şi a informat opinia publică despre faptul că persoana vizată de testul rapid a fost indicată de test că a consumat substanţe psihoactive (droguri).

Imaginea publică a persoanei testate a fost grav vătămată, prin prezentarea acesteia în faţa opiniei publice drept consumator de droguri. Ulterior, la analizele de sânge, s-a stabilit că persoana respectivă nu a consumat droguri, ci medicamente sau anumite alimente”, se explică în solicitare.

Conform comunicatului, „răul este produs în momentul când este prezentat rezultatul fals pozitiv al testului rapid şi opinia publică percepe acea persoană drept consumator de droguri”.

Aceștia argumentează că imaginea publică a persoanei este grav afectată, chiar dacă rezultatele ulterioare ale analizelor de sânge sunt negative. Stigmatizarea inițială rămâne, iar repararea acestei prejudecăți devine dificilă.

„Acest rău nu mai poate fi remediat integral, prin prezentarea rezultatelor negative la analiza de sânge, atâta vreme cât, anterior, opinia publică şi-a format o părere, greşită, despre acea persoană.

Astfel, este grav vătămat dreptul persoanei la demnitate, drept garantat prin art. 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Cartă), art. 8 din CEDO, art. 30 al. 6 din Constituţie şi art. 72 din Codul civil”, atrag atenția semnatarii solicitării transmise Poliției Române.

Solicitarea de interzicere a comunicării rezultatelor preliminare

Semnatarii solicitării propun ca poliția să transmită publicului doar rezultatele finale ale analizelor de sânge sau urină, și nu rezultatele preliminare ale testelor rapide antidrog.

Aceștia subliniază că doar rezultatele analizelor de sânge sunt suficient de exacte pentru a putea fi comunicate public, având în vedere că aceste teste rapide au o rată de eroare semnificativă. ONG-urile susțin că acest demers ar preveni stigmatizarea inutilă și vătămarea imaginii publice a persoanelor testate eronat.

„Pot fi comunicate publicului doar rezultatele analizelor de sânge și, eventual, de urină privind prezența substanțelor psihoactive în organismul unei persoane testate rapid antidrog de poliție.

Doar aceste rezultate sunt, cu adevărat, relevante și prezintă gradul necesar de exactitate/corectitudine”, se menționează în solicitarea lor.

Aceștia contestă utilitatea comunicării rezultatelor preliminare din testele rapide, mai ales că rezultatele finale din partea Institutului de Medicină Legală (IML) sunt disponibile în maxim 72 de ore. Aceasta ar evita diseminarea unor informații care ulterior pot fi infirmate și ar contribui la protejarea demnității și reputației persoanelor implicate.