Aplicația FaceApp a devenit virală pe rețelele de socializare, atât în România cât și în alte 20 de țări, devenind cea mai descărcată aplicație pentru iPhone. Aplicația ajunge să fie descărcată de peste 700 de mii de persoane în fiecare zi, relatează ABC.

FaceApp a fost creată în Rusia și folosește o formă de inteligență artificială (AI) pentru scanarea fețelor pentru a le face mai tinere, mai bătrâne, mai atrăgătoare sau pentru a le schimba genul. Yaroslav Goncharov, fondatorul FaceApp, spune că aplicația folosește „reţele neurale pentru a face modificări pe feţele dintr-o fotografie în timp ce le păstrează foto-realismul”.

Marea problema a FaceApp, cu care se confruntă și multe alte aplicații însă, este legată de politica de confidențialitate, pentru că nu este foarte clar ce se întâmplă cu toate informațiile pe care le cere. Politica de confidențialitate a companiei lasă destul loc de manevră în ceea ce privește folosirea datelor primite.

Pe lângă această problemă au apărut și acuzații de rasism. Mai exact filtrul care face fața mai atrăgătoare schimbă culoarea fețelor utilizatorilor pentru a o aduce mai aproape de un ton deschis. Fondatorul FaceApp și-a cerut însă scuze pentru această greșeală și a spus că problema va fi remediată foarte repede.

Avocatul Michael Bradley, de la firma de avocatură Marque Lawyers, a declarat pentru ABC că „toți cei care au făcut publice fotografii cu fețele lor împreună cu numele și alte forme de identificare a lor s-au vulnerabilizat în ceea ce privește folosirea softurilor de recunoaștere facială folosite de entități terțe”. Acesta spune că politica de confidențialitate a celor de la FaceApp nu spune nimic despre ce se va întâmpla cu informațiile utilizatorilor însă specifică destul de clar că în cazul în care își vor vinde firma, toate informațiile pe care le-au obținut vor merge spre noul proprietar.

Președintele Fundației pentru Confidenţialitate din Australia, David Vaile dă un răspuns care lasă puțin loc de interpretare – astfel de aplicații nu ar trebui să fie folosite.

„Cer mai mult acces și mai multe informații decât au nevoie pentru «serviciile» pe care le oferă și pot scoate informația din orice regim de protecție legală, o pot distribui oricui și o pot păstra pe o perioadă nedeterminată. Mai mult, este imposibil de văzut ce se întâmplă cu informaţia odată ce ea este încărcată în aplicație”, conchide Vaile.

„Recunoașterea facială devine unul dintre elementele cheie ale identității digitale, iar utilizatorii ar trebui să se gândească că ea trebuie protejată la fel cum sunt protejate alte elemente ale identității lor”, spune Jon Lawrence, președinte executiv al Electronic Frontiers, ONG australian pentru protejarea drepturilor digitale.