Pentru Estonia aderarea este o formalitate

Pare mult, dar nu este. Romanii au nevoie de 80 de ani, iar bulgarii de 63 de ani pentru a trai ca neamtul de rand. Cu o conditie: economia Germaniei sa creasca cu maximum 3% pe an, iar economiile fostelor tari socialiste cu minimum 4% anual. Pentru Estonia, care se dezvolta anual in medie cu 5%, reducerea decalajului nu pare a fi o problema. Ceea ce in 1991, momentul desprinderii din fostul bloc sovietic, parea inimaginabil, astazi este posibil. Mai mult, Estonia a negociat cu Comisia Europeana

Pare mult, dar nu este. Romanii au nevoie de 80 de ani, iar bulgarii de 63 de ani pentru a trai ca neamtul de rand. Cu o conditie: economia Germaniei sa creasca cu maximum 3% pe an, iar economiile fostelor tari socialiste cu minimum 4% anual. Pentru Estonia, care se dezvolta anual in medie cu 5%, reducerea decalajului nu pare a fi o problema. Ceea ce in 1991, momentul desprinderii din fostul bloc sovietic, parea inimaginabil, astazi este posibil. Mai mult, Estonia a negociat cu Comisia Europeana pastrarea facilitatilor fiscale datorita carora a ajuns tara cea mai avansata tehnologic din centrul si estul Europei.
Nordicii le-au intins o mana de ajutor
Reorientarea a fost rapida si s-a datorat interesului strategic si economic pe care Suedia si Finlanda il au regiune. Terenul pierdut de rusi in fosta republica a fost ocupat de investitorii nordici. Ei au dezvoltat domeniul in care exceleaza – infrastructura. Iata cum Estonia a ajuns sa figureze in statisticile mondiale ca fiind singura tara europeana al carei sistem educational este integral informatizat si al carei guvern lucreaza online. Din 100 de estonieni, 77 au telefoane mobile, iar 47% din populatie are acces la Internet. Pentru ca guvernul sa se laude cu toate acestea, a fost nevoie de cinci miliarde de euro investitii straine, Estonia fiind cea de-a doua tara fosta comunista in ceea ce priveste capitalul investit pe cap de locuitor (3.800 de euro). Dragostea investitorilor nu este neconditionata. A fost castigata prin consecventa guvernelor care s-au succedat la putere din 1991 pana astazi in ceea ce priveste politica fiscala si monetara. Limita admisa a deficitului bugetar a fost stabilita prin lege, moneda nationala – kroon – a fost initial ancorata de marca germana, iar mai apoi de euro, profitul reinvestit nu se impoziteaza, iar veniturile sunt taxate cu cota unica de 26%. Suficient ca tara sa faca rost de banii necesari restructurarii economiei, altadata dominata de minerit si agricultura, astazi orientata spre industria electronica, procesarea lemnului si tehnologia informatiei. Povestea de succes a Estoniei isi are reversul ei. Marea problema cu care se confrunta este somajul, zece locuitori din 100 fiind asistati de stat. Cu doi ani in urma, situatia era si mai tragica, 13% din populatie fiind in somaj. Problemei sociale i se adauga cele politice. Rusia are mari reticente atat in ceea ce priveste extinderea NATO, cat si a Uniunii Europene pana in vecinatatea granitelor sale si refuza extinderea tratatului incheiat cu Uniunea Europeana asupra tarilor Baltice. Presiunile sunt atat de mari, incat incidentele diplomatice in regiune sunt la ordinea zilei, tensionand momentul aderarii Estoniei la Uniunea Europeana.