România are un sistem al pensiilor private implementat începând cu anul 2005, bazat pe modelul Băncii Mondiale. Acesta este structurat în două faze: faza de acumulare și faza de plată. Cele trei componente care alcătuiesc acest sistem sunt: pensiile administrate privat (reglementate prin Legea nr. 411/2004), pensiile facultative (reglementate prin Legea nr. 204/2006) și pensiile ocupaționale (reglementate prin Legea nr. 1/2020).
Guvernul Bolojan schimbă sistemul pensiilor private din temelii
Până în prezent, sistemul permitea retragerea integrală a sumelor acumulate sau eșalonarea acestora pe o perioadă de maximum cinci ani. Lipsa unei legi clare pentru faza de plată, în contextul acumulării unor sume tot mai mari în conturile individuale și a creșterii numărului de participanți eligibili pentru pensionare începând cu anul 2030, a determinat necesitatea unei reglementări mai stricte. Prin urmare, plata pensiilor private va fi făcută lunar, cu sume mici, pentru a menține sustenabilitatea sistemului.
Pentru a obține o pensie privată, persoana trebuie să devină membru al unui fond de plată. Potențialii membri trebuie să fie participanți la unul sau mai multe fonduri de pensii private și să fi atins condițiile legale pentru pensionare sau să dețină drepturi de pensie din alte state ori din alte sisteme de acumulare. De asemenea, valoarea activului personal trebuie să depășească echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare pentru pensionari pentru fiecare cont individual.
Legea introduce și posibilitatea obținerii unui avans din pensia privată
Dacă valoarea activului personal nu îndeplinește acest prag, suma acumulată va fi plătită integral sau eșalonat, dar nu mai mult de 12 luni. Sursele din care se pot constitui activele utilizate pentru pensii includ fonduri de pensii administrate privat, fonduri facultative, fonduri ocupaționale, drepturi de pensie obținute în alte state sau sume disponibile într-un cont bancar, dacă sunt acceptate de furnizor.
Participanții care dețin mai multe surse de active pot opta fie pentru transferul lor către fonduri de plată diferite, fie pentru consolidarea într-un singur fond. Niciunui solicitant care îndeplinește condițiile nu i se poate refuza calitatea de membru al unui fond de plată.
Legea introduce și posibilitatea obținerii unui avans din pensia privată, de maximum 25% din activul personal, printr-o plată unică, acordată anterior începerii plăților lunare. Această opțiune este disponibilă pentru fiecare cont individual de pensii private.
„Având în vedere sumele tot mai mari acumulate în conturile individuale ale participanților și pe care aceștia le solicită ca plată unică sau eșalonată, și perspectiva și situația demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt consemnate ca fiind așteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de pensionare a unui număr însemnat de participanți la fondurile de pensii private”, a transmis Guvernul.
Plata pensiei private se face lunar, de către furnizorul fondului de plată
Plata pensiei private se face lunar, de către furnizorul fondului de plată, către membru sau, în caz de deces, către supraviețuitor sau reprezentantul legal. Plata se poate efectua prin bancă sau prin poștă, iar cheltuielile corespunzătoare pe teritoriul României sunt suportate de beneficiar.
Pensia de tip retragere programată presupune efectuarea lunară a plăților până la epuizarea activului personal. În cazul decesului membrului înainte de finalizarea acestor plăți, suma rămasă se transferă moștenitorilor, sub formă de plată unică.
Valoarea lunară a pensiei este stabilită la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, actualizată anual, cu excepția ultimei tranșe, care poate fi o sumă reziduală. În situația în care valoarea activului permite o perioadă de plată mai mare de 10 ani, pensia lunară poate depăși limita stabilită, cu condiția respectării duratei minime de plată de 10 ani.
Noua lege introduce și pensia viageră
Noua lege introduce și pensia viageră, care poate fi acordată sub mai multe forme: pentru o singură persoană (plătită până la deces), cu componentă de supraviețuitor (continuată către o altă persoană desemnată după decesul titularului) sau cu o perioadă certă de plată (care continuă către un beneficiar desemnat până la finalul perioadei, chiar dacă titularul decedează mai devreme).
În toate cazurile, plata încetează începând cu luna următoare celei în care intervine decesul membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului. Moștenitorii au dreptul să încaseze doar pensia aferentă lunii decesului și eventuale sume restante.
Activul fondului de plată a pensiilor viagere nu poate fi cesionat, gajat sau urmărit de creditori, orice astfel de încercare fiind nulă. Valoarea pensiei viagere este stabilită prin calcule actuariale, cu evaluări prudente, în conformitate cu obligațiile contractuale. Pensia astfel stabilită nu poate fi diminuată, dar poate fi majorată conform reglementărilor A.S.F., cu notificarea prealabilă a membrilor.
Determinarea valorii pensiei viagere se face prin împărțirea valorii activului personal la rata anuității aplicabilă tipului de pensie ales, la data încheierii contractului de plată. Pensia lunară este stabilită astfel încât să asigure echivalența actuarială între valoarea activului și suma plăților viitoare.
