Ilie Bolojan ia decizia așteptată de o țară întreagă: Reforma pensiilor speciale, nu din obligație, ci din respect

Premierul subliniază că schimbările anunțate de Guvern nu reprezintă un răspuns la presiuni externe sau un exercițiu de imagine, ci reflectă o datorie morală față de românii care muncesc corect. Bolojan insistă că eliminarea privilegiilor și reforma sistemului de stat sunt măsuri dictate de realitățile din societate și de respectul pentru contribuabili, nu de calcule politice sau de solicitări venite de la Bruxelles. Totodată, premierul face apel la răbdarea oamenilor, avertizând că transformările nu pot fi realizate peste noapte, dar sunt esențiale pentru corectarea vechilor inechități.

„Românii au dreptate să nu mai creadă. De multe ori li s-a promis că se va întâmpla ceva și nu s-a întâmplat. Aici suntem într-un nou început. Eu le cer puțină răbdare – nu va dura mult și se vor convinge dacă acest guvern face tot pentru corectarea lucrurilor sau dacă vom continua pe drumul de până acum, în care am spus lucruri frumoase, dar când trebuiau realizate, nu s-au mai văzut”, a spus Bolojan.

Ilie Bolojan, noul premier, a ieșit la rampă într-un interviu acordat Observator, după ce Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe mult-disputata Lege a austerității. Tonul a fost, de la primul minut, unul al asumării, dar și al lucidității.

„Eu cred că semnalul pe care l-am dat cu aceste măsuri vine cu lecția în care practic corectăm deficitele țării noastre pe trei componente. O componentă este creșterea veniturilor la bugetul de stat, o a doua este pe scăderea de cheltuieli pe termen lung și a treia este pe partea de investiții și programe, care urmează să fie prioritizate și eșalonate.

Pachetele doi și trei urmează să întregească aceste măsuri. Eu sper ca aceste propuneri pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea sunt un început necesar, obligatoriu, nu pentru că cineva îi face plăcere să ia asemenea măsuri…Vă rog să vă puneți locul meu. Aveam o cotă relativă de încredere înainte de a fi premier. Credeți că totul este bine în România și n-a fost nicio înghesuială să fie premierul României ca în alte dăți? N-a fost înghesuială.

Credeți că cineva care este un om rațional, care o cotă bună ține să și-o distrugă prin anunțuri care știu că nu-l ajuta ca și cotă de încredere? Dar aici nu ne jucăm cu țara noastră.  Când vezi că țara este într-o situație dificilă ai două posibilități: să dezertezi (…) sau să-ți asumi răspunderea”, a transmis Bolojan.

După votul din Parlament, în contextul criticilor și neîncrederii publice, premierul a detaliat ce urmează concret: „Nu vrem să facem reforme pentru că ne cere cineva, ci pentru că sunt necesare. Reforma pensiilor speciale, de exemplu, nu este dictată de Bruxelles. Este un act de dreptate socială pe care îl datorăm oamenilor care muncesc cinstit în România.”

Ilie Bolojan a vorbit despre reforma pensiilor speciale și semnalul pentru o Românie echitabilă

Bolojan a precizat că reforma pensiilor speciale va intra în cel de-al doilea pachet legislativ, cu termen până la sfârșitul lunii iulie.

„Aceasta este o nedreptate socială, sesizată și de Comisia Europeană. O vom corecta, dar nu pentru că ne cere cineva, ci pentru că este o necesitate, un semn de respect pentru oamenii care lucrează în România.”

Chiar dacă tema reformei a fost adusă în discuție și la nivel european, premierul Bolojan a ținut să clarifice că inițiativa aparține în primul rând autorităților române. El consideră că, dincolo de orice observație venită de la Bruxelles, responsabilitatea corectării inechităților sociale revine Guvernului și societății românești. Reforma nu este tratată ca o reacție la presiuni externe, ci ca un gest necesar față de cetățenii care așteaptă ca România să funcționeze după reguli corecte și egale pentru toți.

„Vă dați seama că nu susțin aceste măsuri care nu-mi fac bine personal, dar nu e o problemă că voi sta o zi, o lună la Palatul Victoria, eu nu vreau să stau degeaba. Dacă vom reuși să facem nu ce dă bine, ci ceea ce trebuie pentru țara noastră, înseamnă că nu am stat degeaba”, a completat premierul.

Cu toate acestea, premierul recunoaște că reforma nu va produce efecte miraculoase de pe o zi pe alta. Corectarea reală cere timp, perseverență și tăierea treptată a tentaculelor politice din administrația de stat.

Legea austerității priorități, riscuri și direcții

Guvernul a publicat deja forma finală a legii privind măsurile fiscal-bugetare, ce vizează atât creșterea veniturilor, cât și scăderea cheltuielilor pe termen lung:

  • Introducerea contribuției CASS pentru pensiile de peste 3.000 lei, temporar, până în 2028;
  • Reducerea cu 40% a subvențiilor pentru partide politice, începând din 2026;
  • Sprijin suplimentar pentru mamele minore și cadrele didactice;
  • Majorarea taxelor pe jocurile de noroc – cu impact estimat de peste 1 miliard de lei anual, începând din 2026.

Bolojan a punctat că pachetul actual e doar prima etapă a unui plan mai amplu care se va axa pe absorbția fondurilor europene.

„Energia noastră se va concentra pe absorbția fondurilor europene. Riscăm, din cauza întârzierilor la proiecte și a unei proaste gestionări, să nu putem consuma banii la timp. Trebuie să prioritizăm proiectele, să urgentăm lucrările în curs și să îndeplinim jaloanele.”

Ecofin, presiunea deficitelor și responsabilitatea asumării

Întrebat la ce se așteaptă după reuniunea Ecofin de marți, premierul a subliniat că măsurile adoptate de Guvern transmit un semnal clar de responsabilitate către partenerii europeni.

Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a propus să abordeze dezechilibrele bugetare printr-un plan structurat pe trei direcții principale: stimularea veniturilor statului, reducerea cheltuielilor în mod sustenabil și o selecție mai riguroasă a investițiilor publice. Premierul consideră că aceste măsuri reprezintă doar un prim pas dintr-un proces mai amplu de reformă, care va continua cu noi inițiative legislative menite să consolideze transformările începute.

Totodată, Bolojan nu a ezitat să sugereze, într-un mod subtil, că situația actuală a funcției de premier este departe de a fi una dorită de majoritatea liderilor politici. El a evidențiat faptul că a acceptat această responsabilitate într-o perioadă marcată de criză și dificultăți, conștient fiind că astfel de măsuri pot afecta capitalul de încredere personal. Cu toate acestea, premierul insistă că obiectivul său nu este menținerea popularității, ci implementarea deciziilor necesare pentru România, indiferent de costul politic.