Subvențiile pentru partide, tăiate drastic: Coaliția reduce cu 40% finanțarea de la stat
Guvernul pregătește cea mai mare reducere la subvențiile pentru partide din ultimii ani. Conform unor surse politice, coaliția de guvernare a decis ca, începând cu 2026, subvențiile plătite din bugetul de stat către partide să fie diminuate cu 40% față de nivelul record atins în 2024.
Decizia a venit la inițiativa PSD, fiind deja transpusă într-un amendament depus la pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul și-l va asuma în Parlament.
Potrivit amendamentului redactat de social-democrați, „în anul 2026, subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 40% față de nivelul acordat în anul 2024”. Practic, dacă anul acesta partidele au încasat în total 386 de milioane de lei, suma urmează să scadă la circa 230 de milioane în doi ani, dacă prevederea va fi aprobată.
Reducerea vine în contextul unor dezbateri publice intense privind transparența și modul de cheltuire a fondurilor publice de către partide, dar și pe fondul presiunilor bugetare generate de deficitul bugetar și necesitatea de a limita cheltuielile statului.
Record de finanțare în 2024: 386 milioane lei
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a virat către partide, doar în 2024, suma totală de 386 milioane de lei – cu peste 30% mai mult decât în 2023 și cu mult peste pragul istoric din 2020, an electoral de vârf. Banii au fost împărțiți astfel:
- PSD: 152,9 milioane lei
- PNL: 122 milioane lei
- USR: 65 milioane lei
- AUR: 35,7 milioane lei
- PMP: 7 milioane lei (cu un transfer excepțional, după o decizie a instanței care a deblocat fonduri blocate anterior)
- Pro România: 2,9 milioane lei, însă o parte consistentă a acestor fonduri au ajuns direct la un executor judecătoresc, în contul unor datorii.
- Forța Dreptei: 810.000 lei
Aceste sume uriașe vin în contextul în care, în majoritatea statelor UE, subvențiile publice sunt semnificativ mai mici și, de cele mai multe ori, mult mai strict condiționate. România se situează constant în topul țărilor europene la finanțarea publică a partidelor, cu sume adesea contestate de societatea civilă.
Presa și propaganda, principalele destinații ale banilor publici
O analiză realizată de Expert Forum (EFOR), bazată pe datele publice de pe Banipartide.ro, arată că aproape 58% din banii primiți de partide au fost cheltuiți pe „presă și propagandă”. Practic, peste 214 milioane de lei au alimentat contracte cu televiziuni, site-uri, publicații și firme de publicitate.
Din ianuarie până în noiembrie 2024, partidele au raportat cheltuieli de 371 de milioane lei, iar datele pentru luna decembrie nu sunt încă disponibile. De remarcat că legislația permite partidelor să „ruleze” economiile de la o lună la alta, fără constrângeri lunare, ceea ce le permite să concentreze cheltuielile în apropierea alegerilor.
Cele mai mari cheltuieli, pe categorii (ianuarie-noiembrie 2024):
- Presa și propagandă: 214 milioane lei (57,8%)
- Personal: 29 milioane lei (7,8%)
- Consultanță politică: 26,3 milioane lei (7%)
- Activități politice: 20 milioane lei (5,6%)
- Sondaje: 18,9 milioane lei (5,1%)
- Spoturi publicitare: 16,4 milioane lei (4,4%)
- Bunuri: 14,6 milioane lei (4%)
- Altele: 30 milioane lei (8,2%)
În mod paradoxal, partidele care s-au declarat anti-sistem sau au criticat cheltuirea banului public au fost printre cele mai „risipitoare”. Potrivit raportului EFOR, AUR a cheltuit 165% din fondurile primite (folosind inclusiv economiile anterioare), USR 138%, PNL 115%, iar PSD 96%.
Cele mai mari sume s-au cheltuit în aprilie și octombrie, înaintea campaniilor electorale. În noiembrie, luna alegerilor, cheltuielile au scăzut la 27 de milioane, comparabil cu luna iunie.
PSD se repoziționează după valul de critici
Surse din coaliție spun că reducerea subvenției pentru partide a venit ca răspuns la criticile publice privind modul netransparent în care partidele cheltuie banii, dar și din rațiuni bugetare. România are, în acest moment, unul dintre cele mai generoase sisteme de finanțare publică din Europa, iar scandalurile periodice privind contractele netransparente cu presa sau consultanții politici au accentuat presiunea pentru tăieri.
Reprezentanți ai opoziției acuză însă un joc electoral, considerând că diminuarea subvenției va lovi mai ales partidele mai mici, aflate la început de drum, și va perpetua avantajul celor mari, care dispun deja de rețele și infrastructură solide.
La nivel european, tendința este de a limita subvențiile publice, dar și de a transparentiza mult mai strict cheltuielile. În România, experții în integritate solicită de ani buni o reformă radicală: plafonarea subvențiilor, interzicerea contractelor cu presa din bani publici și sancțiuni pentru partidele care nu raportează transparent cheltuielile.
