Pensiile care nu se vor mai putea plăti în România. Vârstnicii au primit vestea grea: Misiune aproape imposibilă

Criza din sistemul public de pensii se adâncește de la o lună la alta. Întârzierile în recalcularea pensiilor, lipsa fondurilor și incapacitatea statului de a face față promisiunilor aruncă România într-un scenariu sumbru, cu impact direct asupra a milioane de oameni în vârstă.

Sistemul de pensii din România trece prin cea mai grea perioadă din ultimele decenii. Promisiunile autorităților privind recalcularea și majorarea pensiilor se lovesc de realitatea dură a unui stat care nu mai face față propriilor angajamente. Zeci de mii de pensionari așteaptă în zadar deciziile de recalculare, în timp ce fondul de pensii se confruntă cu un deficit uriaș

Pensii 2025: Recalcularea promitea stabilitate, dar adâncește criza

Recalcularea pensiilor, conform noii legi, trebuia să aducă echitate și siguranță financiară pentru milioane de români. Însă, în realitate, procesul întâmpină obstacole majore și riscă să adâncească problemele deja existente în sistemul de pensii.

Deși termenul oficial pentru recalculare este 1 septembrie 2024, zeci de mii de pensionari nu au primit încă deciziile aferente.

Acest lucru generează frustrare și nesiguranță în rândul beneficiarilor, mai ales în contextul unei economii tensionate. Autoritățile au promis că toate dosarele vor fi analizate la timp, dar realitatea din teren arată altceva.

Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii, a recunoscut că întreg procesul este încă în desfășurare. Cu toate acestea, el susține că s-au făcut progrese considerabile, mai ales în cazul pensionarilor agricultori.

„Aproape 95% din dosarele celor 130.000 de pensionari agricultori au fost finalizate”, a declarat Baciu.

În același timp, oficialul dă asigurări că banii vor fi plătiți retroactiv, imediat după încheierea recalculărilor.

Promisiuni de măriri consistente, dar aplicare lentă

Noua legislație prevede creșteri semnificative pentru o parte din pensionari, mai ales pentru cei cu vechime mare în muncă.

Daniel Baciu a oferit exemple concrete de majorări, în unele cazuri de până la 1000 de lei. Un pensionar cu o pensie de 1.281 de lei va ajunge, potrivit acestuia, la 2.130 de lei după recalculare.

Totuși, procesul este mai complex decât părea inițial, din cauza volumului uriaș de muncă și a cerințelor tehnice suplimentare.

„Pensiile au crescut în unele cazuri cu aproape 1000 de lei după recalculare. Din cauza numărului mare de cereri, procesul de recalculare este mai lent decât se anticipase”, a explicat Baciu.

Fiecare categorie de pensionari necesită un sistem informatic propriu, adaptat situației lor specifice. Lipsa unui cadru digital unitar a dus la întârzieri semnificative, mai ales în județele unde resursele umane sunt limitate.

Punctele de stabilitate și noua formulă de calcul

Legea aduce și o serie de modificări privind modul de calcul al pensiilor. Se introduce conceptul de „puncte de stabilitate”, ce recompensează contribuțiile pe termen lung.

Astfel, cei care au muncit peste 25 de ani vor primi puncte suplimentare, ceea ce poate influența pozitiv pensia finală.

De asemenea, se garantează indexarea anuală a pensiilor, în funcție de rata inflației, ceea ce promite menținerea puterii de cumpărare pentru vârstnici.

Pe hârtie, aceste schimbări par benefice pentru milioane de pensionari. În practică, însă, mulți români nu știu exact cât vor primi și când vor vedea banii promiși.

Lipsa de transparență și comunicarea defectuoasă alimentează o stare generală de neîncredere în autorități.

Avertismente grave din partea economiștilor

Economistul Adrian Negrescu avertizează că întregul proces de recalculare se desfășoară pe un fundament economic nesigur.

„Recalcularea pensiilor este un fiasco financiar pentru statul român, pentru că nu are fundamente economice. Noi nu am avut, din păcate, banii pentru a crește pensiile și a le recalcula, așa cum am propus prin legea votată la sfârșitul anului trecut”, a declarat acesta pentru wowbiz.ro.

Negrescu atrage atenția asupra dezechilibrelor bugetare majore generate de acest proces. Potrivit lui, România plătește anual pensii de aproximativ 170.000 de miliarde de lei, în timp ce contribuțiile colectate se ridică la doar 120.000 de miliarde.

Diferența de 10 miliarde de euro reprezintă un gol bugetar uriaș, care amenință stabilitatea întregului sistem.

„Va fi o misiune aproape imposibilă să plătești pensiile în România dacă autoritățile nu vor reduce taxele pe muncă și nu vor stimula crearea de locuri de muncă. Pensiile sunt plătite din contribuțiile salariale ale românilor”, a subliniat economistul.