Schimbări majore în sistemul public de pensii. Anunț de la CNPP. Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare

România se aliniază treptat standardelor europene în ceea ce privește sistemul public de pensii. Vârsta de pensionare, stagiul de cotizare și modul de calcul al pensiei se schimbă, într-o reformă menită să asigure sustenabilitatea pe termen lung. Potrivit șefului Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu, pensionarii care contribuie mai mult vor beneficia și de sume mai mari.

Vârsta de pensionare se egalizează până în 2030

Una dintre cele mai importante modificări este egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați, a declarat șeful CNPP, Daniel Baciu. În prezent, bărbații se pensionează la 65 de ani, iar femeile la aproximativ 62 de ani și 4 luni.

Daniel Baciu a explicat că această diferență va fi eliminată progresiv. Această măsură va contribui la creșterea punctajului total de pensie pentru femei, deoarece mai mulți ani de activitate înseamnă mai mulți ani de contribuție.

„Noi avem în România încă o vârstă de pensionare mică faţă de țările din UE. Vârsta standard de pensionare este 65 de ani la bărbați, iar în ceea ce privește doamnele este undeva la 62 de ani şi 4 luni. Avem o creştere etapizată până în 2030 când vârsta de pensionare va fi egală cu a bărbaților. Eu aș zice să ne oprim aici. Această perioadă de cinci ani nu se cumulează cu nicio altă reducere”, a spus șeful CNPP la România TV.

Daniel Baciu, despre pensia anticipată și penalizările pentru pensionarea înainte de termen

Pentru cei care nu vor să aștepte până la vârsta standard, opțiunea pensiei anticipate rămâne valabilă, dar cu penalizări.

„În cazul în care nu are acei cinci ani în plus și are doar doi sau trei ani, atunci se pensionează anticipat, și va fi penalizată în funcție de numărul lunilor de anticipare dar și de stagiul complet de cotizare depășit”, a explicat Baciu.

Reforma sistemului: de la 15 la 40 de ani de cotizare

Noua lege a pensiilor își propune să stimuleze munca pe termen lung. În România, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar cel complet de 35 de ani. Însă media în Uniunea Europeană este de peste 40 de ani.

„Vârsta de pensionare trebuie corelată cu speranța de viață, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii, pe termen mediu și lung. Acest lucru se întâmplă și în România. Am încercat, în principal, prin noua lege a pensiilor să oferim condiții mai bune. Dacă mergem și ne uităm pe media stagiilor de cotizare din UE, acolo oamenii lucrează de la 40 de ani în sus. Cam aceasta este media”, a spus Daniel Baciu.

Prin urmare, cei care lucrează peste 40 de ani vor beneficia de pensii mai mari, cu creșteri care pot ajunge chiar și la 3.000 de lei în unele cazuri.

Formula de calcul și punctele suplimentare pentru stabilitate

Modul de calcul al pensiei a fost modificat. Noul sistem ia în considerare:

• Valoarea punctului de referință (VPR): 81 lei

• Punctajul total = puncte de contributivitate + puncte de stabilitate + puncte pentru perioade asimilate

🔹 Puncte de stabilitate – o componentă nouă care recompensează vechimea:

• 0,50 puncte/an pentru anii lucrați între 26–30 de ani

• 0,75 puncte/an pentru anii lucrați între 31–35 de ani

• Pentru peste 35 de ani, punctele se cumulează progresiv

Aceste puncte bonus duc la o creștere semnificativă a pensiei, încurajând activitatea profesională pe termen lung.

România urmează trendul european

Oficialul Casei Naționale de Pensii a subliniat că aceste reforme sunt parte dintr-un proces de armonizare europeană, necesar pentru menținerea echilibrului sistemului.

„După cum se ştie, sistemul public de pensii este în schimbare, într-o amplă reformă. Tendința în Europa este de schimbare a acestor sisteme de securitate socială. Nu puteam sări noi, suntem parte din UE”, a punctat Daniel Baciu.

De asemenea, corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață este o măsură aplicată deja în multe țări din Uniune, fiind considerată esențială pentru sustenabilitatea financiară a sistemului public.