Vladimir Putin ar menține obiectivul de a ocupa complet regiunile ucrainene Donetsk, Luhansk, Zaporijjea și Herson, în ciuda presiunii americane și a amenințării cu noi sancțiuni, potrivit unor sursa apropiate Kremlinului citate de Reuters.
Vladimir Putin nu cedează în fața ultimatumului impus de Donald Trump
Donald Trump a amenințat că va impune sancțiuni suplimentare și tarife de 100% țărilor care achiziționează petrol rusesc, în special Chinei și Indiei, dacă Rusia nu acceptă un armistițiu. Cu toate acestea, Kremlinul consideră că noile măsuri nu vor avea un impact major, având în vedere rezistența economiei ruse la sancțiunile deja impuse în cei trei ani și jumătate de război. Putin continuă ofensiva, convins că Rusia are avantaj militar și că o retragere acum ar fi inacceptabilă atât pentru armata rusă, cât și pentru populație.
Chiar dacă liderul de la Kremlin nu dorește să-l provoace pe Trump și recunoaște că ratează o oportunitate de îmbunătățire a relațiilor cu Washingtonul, interesele strategice și militare rămân prioritare. Actualul proces de negocieri dintre Rusia și Ucraina, aflat în desfășurare din luna mai, este perceput de Kremlin mai degrabă ca un instrument diplomatic destinat să demonstreze că nu respinge ideea păcii. Discuțiile au fost, însă, lipsite de conținut concret, limitându-se la subiecte umanitare.
Un acord ar putea fi negociat înainte de expirarea termenului-limită impus de Trump
Moscova declară că urmărește un acord de pace pe termen lung, dar dificultățile apar din cauza diferențelor majore de poziție dintre cele două părți. Rusia cere retragerea completă a forțelor ucrainene din cele patru regiuni revendicate, statut de neutralitate pentru Ucraina și limitări asupra armatei sale – cereri respinse categoric de autoritățile de la Kiev.
„Dacă Putin ar reuși să ocupe în totalitate cele patru regiuni pe care le-a revendicat pentru Rusia, ar putea afirma că războiul său din Ucraina și-a atins obiectivele”, a declarat James Rodgers, autorul cărții „The Return of Russia”.
Există totuși semnale că un acord ar putea fi negociat înainte de expirarea termenului-limită impus de Trump. Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american, urmează să viziteze Rusia în această săptămână, pe fondul unor declarații dure din partea ambelor părți privind riscul escaladării nucleare. Administrația Trump susține că vrea oprirea vărsării de sânge și, în acest sens, a sporit livrările de arme către statele membre NATO și a amenințat cu sancțiuni „dure” dacă Putin nu acceptă încetarea focului.
„Președintele Trump dorește să pună capăt uciderilor, motiv pentru care vinde arme fabricate în SUA membrilor NATO și îl amenință pe Putin cu tarife și sancțiuni severe dacă nu acceptă un armistițiu”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly.
Kremlinul a urmărit declarațiile lui Trump, dar a refuzat să reacționeze
Deși nu a răspuns oficial solicitării Reuters, Kremlinul a urmărit declarațiile lui Donald Trump, dar a refuzat să reacționeze. Între timp, premierul ucrainean Yulia Svyrydenko a cerut comunității internaționale aplicarea unei presiuni maxime după un atac aerian rusesc care a ucis 31 de civili la Kiev, inclusiv cinci copii. Ucraina a înregistrat unele dintre cele mai mari pierderi teritoriale ale anului în ultimele trei luni, pierzând doar în iulie 502 kilometri pătrați. În total, Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean.
Chiar dacă recentele câștiguri teritoriale sunt limitate – doar 5.000 de kilometri pătrați cuceriți de la începutul lui 2024, reprezentând mai puțin de 1% din teritoriul total al Ucrainei – Rusia menține presiunea militară. Statul Major rus i-a transmis lui Putin că frontul ucrainean s-ar putea prăbuși în două-trei luni, încurajând astfel continuarea ofensivei. Analiștii militari occidentali recunosc avansul Rusiei, dar subliniază că acesta se face cu pierderi mari și într-un ritm lent, mai ales în zone urbane dense.
Rusia consideră amenințările lui Trump ca fiind neplăcute, dar nu decisive
Potrivit sursei menționate, Rusia consideră amenințările lui Trump ca fiind neplăcute, dar nu decisive. Există scepticism în rândul oficialilor ruși privind aplicarea efectivă a acestor măsuri, în condițiile în care Trump a mai emis amenințări similare în trecut, fără a le pune în practică. De asemenea, este puțin probabil ca țări precum China să renunțe la achizițiile de petrol rusesc la comanda Washingtonului, o astfel de acțiune putând duce la creșterea prețurilor globale ale energiei.
În ciuda sancțiunilor anterioare, capacitatea Rusiei de a susține efortul militar nu a fost afectată semnificativ, datorită sprijinului venit din partea Coreei de Nord, care a furnizat muniție, și al importurilor din China, inclusiv de componente cu dublă utilizare. Investițiile străine directe în Rusia au scăzut cu 63% anul trecut, iar active în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari ale băncii centrale ruse au fost înghețate în străinătate.
Trump a recunoscut abilitatea Rusiei de a eluda sancțiunile
Trump a recunoscut abilitatea Rusiei de a eluda sancțiunile și a remarcat că Moscova este capabilă să se adapteze rapid la restricțiile internaționale. În același timp, el a fost tot mai vocal împotriva lui Putin, exprimându-și iritarea față de bombardamentele rusești asupra orașelor ucrainene și acuzând lipsa de progres în negocieri.
Ofertele mai vechi ale Washingtonului, inclusiv cea din martie – care ar fi presupus ridicarea sancțiunilor, recunoașterea anexării Crimeei și acceptarea controlului de facto asupra teritoriilor cucerite din 2022 încoace – au fost ignorate de Kremlin. Potrivit surselor apropiate administrației ruse, oprirea războiului este considerabil mai dificilă decât începerea lui, iar Putin pare decis să își atingă obiectivele, indiferent de costuri.
