Pensii blocate de lipsa vechimii în muncă. Cum pot să fie „reparați” anii de activitate la români

Cazul unui bărbat care a lucrat timp de 14 ani exclusiv ca informator al Securității, fără a avea un loc de muncă oficial, este prezentat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Situația a fost descoperită în documente din arhivele instituției și datează din perioada 1956–1970. Problema centrală era lipsa vechimii în muncă, care îi afecta dreptul la pensie și alte beneficii sociale. Soluția găsită de Securitate a fost una administrativă și ilegală: inventarea retroactivă a unei cariere în instituție.

Cum a intervenit Securitatea pentru a rezolva problema vechimii în muncă și a pensiei

Documentele prezentate de CNSAS arată cum problema pensiei și a vechimii în muncă a devenit critică pentru un bărbat care, între anii 1956 și 1970, a colaborat exclusiv cu Securitatea ca informator. În tot acest interval, el nu a avut niciun alt loc de muncă oficial, trăind doar din recompensele primite pentru informațiile furnizate.

Situația a devenit problematică în momentul în care bărbatul a realizat că activitatea sa nu era recunoscută drept vechime în muncă. În lipsa unui contract sau a unei încadrări oficiale, anii petrecuți în serviciul informativ nu puteau fi luați în calcul pentru stabilirea drepturilor salariale viitoare sau pentru pensie.

„Timp de 14 ani (1956-1970), un informator al Securităţii a trăit exclusiv din recompensele pe care le primea în urma informaţiilor furnizate. Până la momentul în care a constatat, bănuim, cu surprindere, că „munca” pe care o depusese nu putea conta drept vechime în activitate.

Obosit de lupta pentru apărarea patriei, îngrijorat de perspectiva bătrâneţii fără o binemeritată pensie, omul nostru scurtează drumurile petiţionării şi se adresează Securităţii, angajatorul informal timp de 14 ani, cerând să îi facă dreptate. Legal, acest lucru era imposibil.

Dar cine îl controlează pe controlor? Prin reprezentanţii săi de prim rang, Securitatea decide să găsească soluţii, chiar şi ilegale, pentru vechiul ei informator”, conform unei relatări de pe pagina de Facebook a CNSAS.

În loc să respingă cererea, conducerea instituției a decis să intervină direct pentru a găsi o soluție administrativă care să-i permită informatorului să beneficieze ulterior de pensie și de recunoașterea vechimii în muncă.

Documentul secret care stabilea „angajarea” retroactivă a informatorului

Situația a fost analizată oficial într-o notă raport datată 20 martie 1970. Documentul a fost aprobat de vicepreședintele Consiliului Securității Statului, general-maior Constantin Stoica. Prin acest act, Direcția I și Direcția de personal au primit ordin să găsească o soluție pentru problema vechimii în muncă a bărbatului identificat în documente drept Dragomir Mihai.

Potrivit documentelor, acesta colaborase cu Securitatea între 1956 și 1970 și fusese plătit din fondurile speciale destinate informatorilor. Lipsa unui loc de muncă oficial în toată această perioadă ridica însă probleme serioase pentru calcularea drepturilor salariale și pentru stabilirea unei pensii.

„Raportăm că în această perioadă de aproape 14 ani, având de rezolvat sarcini deosebite pe linia organelor noastre, sus-numitul nu a fost încadrat în alt loc de muncă, astfel că în prezent aceşti ani nu-i sînt recunoscuţi ca vechime în muncă, ceea ce influenţează în mod negativ asupra drepturilor de salariu ce i s-ar acorda în situaţia unei noi angajări, precum şi asupra drepturilor de pensie ce i se vor stabili când va îndeplini condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Analizând modul de rezolvare a situaţiei sus-numitului, în sensul de a i se recunoaşte ca vechime în muncă cei 14 ani cât a adus servicii organelor noastre şi când din cauza acestor sarcini nu a mai putut fi încadrat într-un alt loc de muncă se impune ca această perioadă să-i fie considerată ca angajat al Consiliului Securităţii Statului, ca militar (subofiţer) şi angajat civil.

Propunem ca un număr de ani din această perioadă să-i fie consideraţi ca militar deoarece numai ca angajat civil se creează unele implicaţii privind întocmirea carnetului de muncă, rezolvarea situaţiei militare ca rezervist, etc”, se arată într-un document al fostei Securităţi în legătură cu acest caz, făcut public luni de CNSAS.

Pentru a acoperi administrativ situația și pentru a asigura recunoașterea vechimii necesare pentru pensie, conducerea Securității a stabilit o schemă birocratică retroactivă.

Concret, perioada aprilie 1956 – august 1967 urma să fie considerată ca activitate militară, bărbatul fiind încadrat fictiv ca subofițer cu gradul de plutonier în Consiliul Securității Statului. Ulterior, urma să fie emis un ordin de trecere în rezervă.

Pentru intervalul august 1967 – mai 1970 s-a decis ca acesta să figureze drept angajat civil al aceleiași instituții, pe baza unui ordin de angajare și a unui alt ordin de încetare a contractului de muncă, urmat de transferul la o altă instituție.

Documentul stabilea și procedura administrativă pentru legitimarea acestei situații.

„Pe baza actelor de vechime ce le posedă pentru perioada lucrată anterior anului 1956, Direcţia personal să-i întocmească carnetul de muncă cu o dată retroactivă, respectiv 1967, în care să-i fie cuprinsă şi perioada cît îl considerăm ca subofiţer activ în C.S.S. urmînd ca la transferarea într-un alt loc de muncă să i se înscrie şi ultima perioadă (1967-1970) propusă ca angajat civil. Pentru a fi luat în evidenţa centrului militar ca subofiţer de rezervă, Direcţia personal să-i întocmească formele necesare pentru eliberarea livretului militar”, conform documentului cu menţiunea „Strict Secret”.