Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III din 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.495 lei pe gospodărie şi 937 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.118 lei lunar pe gospodărie (795 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 378 lei lunar pe gospodărie (142 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (51,8% din veniturile totale ale gospodăriilor).

De asemenea, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit veniturile din prestaţii sociale (23,4%), veniturile din agricultură (3,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (15,1%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,6%).

Potrivit datelor INS, diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul III din 2014, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 27,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,6% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,9% din salarii, de 22,8% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 6,6% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 37,4% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (28% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 9,4% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (30,5%) şi celor din prestaţii sociale (24,5%).

De asemenea, potrivit datelor INS, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în trimestrul III 2014, în medie, de 2.285 lei lunar pe gospodărie (857 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,5% din nivelul veniturilor totale.

Bunuri alimentare

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 1,1%).

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural cu 447 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 40 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 43,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 16,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2014, în medie, 39,2% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). Astfel, în trimestrul III din 2014, aceasta a reprezentat 20,2% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (16,0%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,0%) şi cele pentru educaţie (0,3%).AGERPRES

Te-ar putea interesa și: