Pandemia şi piaţa muncii. Creșterea anemică a locurilor de muncă ce afectează SUA într-un moment în care economia americană își revine din criza declanșată de pandemia de coronavirus este un fenomen prezent şi în Europa.

Însă tendința europeană s-ar putea dovedi și mai dificil de corectat.

Pandemia şi piaţa muncii. Programele de formare profesională au fost suspendate

La fel ca SUA, unde ritmul de creștere a locurilor de muncă a încetinit în mod neașteptat în aprilie și a scăzut sub așteptări, Europa va depune eforturi mari pentru a oferi de muncă celor care doresc.

În Uniunea Europeană, șomajul, care este de peste 7% în ansamblu, dar de peste două ori mai mare în Grecia și Spania, nu este de aşteptat să revină la nivelurile pre-pandemice mai devreme de 2023, potrivit Bloomberg.

Pe termen scurt, restricțiile de călătorie înseamnă că lucrătorii nu pot trece frontierele la fel de ușor ca până acum în interiorul blocului celor 27 de națiuni.

Aceasta este o problemă, deoarece UE va începe să acorde cele 800 de miliarde de euro din Fondul de Redresare, cu accent pe industriile de mediu și digitale care vor necesita lucrători calificați.

Însă rețelele și legăturile care furnizează angajați noi au fost, de asemenea, perturbate, ceea ce va avea un impact de mai lungă durată.

Studiile pe tema locurilor de muncă au fost anulate, iar programele de formare profesională au fost suspendate. În paralel, universitățile înregistrează o scădere a studenților străini.

Brexitul a impus o barieră suplimentară

În același timp, Brexitul a impus o barieră suplimentară în calea circulaţiei lucrătorilor, întrucât acordul comercial dintre Regatul Unit și UE, pus în aplicare de anul acesta, include restricții de circulaţie și doar o recunoaștere reciprocă limitată a anumitor condiții.

„În Europa, problemele sunt mai structurale”, susţine Axel Pluennecke, economist la Institutul German de Economie din Köln.

“În special în profesiile tehnice, în domenii precum digitalizarea, eliberarea de emisiile de carbon, va exista o cerere mare de muncitori calificați. Trebuie să vă întrebați dacă această cerere va fi satisfăcută”, a spus el.
Regiunea simte deja unele dintre efectele închiderii frontierelor impusă în timpul pandemiei.

Imigrația în Germania a scăzut cu aproximativ o treime în 2020. Norvegia duce lipsă de muncitori calificați pentru industria ospitalității, cum ar fi ghizi străini pentru rafting, de aceea a relaxat restricțiile de călătorie luna trecută pentru a-i include şi pe muncitorii absolut necesari astfel încât să evite perioadele de întrerupere a lucrărilor sau de încetare a activităţii companiilor în următoarele patru luni”.

Lipsă de muncitori calificați

Compania suedeză Northvolt AB are nevoie de 3.000 de angajați pentru o fabrică în construcție la Skellefteå, iar directorul executiv al companiei a subliniat în repetate rânduri că atragerea unor lucrători experimentaţi reprezintă o provocare.

Un raport al UE din decembrie a identificat lipsuri în construcții, inginerie, dezvoltare de software și – o situaţie devenită şi mai evidentă decât în ​​trecut – în domeniul asistenței medicale.

La fel, școlile de formare au fost afectate de carantina forțată și de regulile distanţării sociale. Înscrierile la programele profesionale din Germania, care pregătesc tineri pentru sute de profesii specializate, au scăzut cu peste 9% anul trecut din cauza unui „impact clar” al pandemiei, potrivit datelor biroului naţional de statistică.

Austria, care are un sistem similar, avea peste 8.000 de locuri vacante de pregătire profesională la sfârșitul lunii aprilie.

Camerele de comerț austriece au recurs la dezvoltarea unor ochelari de realitate virtuală, despre care secretarul general adjunct, Mariana Kühnel, susține că ajută la evidențierea oportunităților de carieră mai puțin cunoscute pentru tineri.

Universitățile germane au avut cu 30% mai puțini studenți internaționali anul trecut și mulți au studiat online din țările lor de origine, eliminând interacțiunile sociale care adesea îi conving să rămână să muncească în această ţară după absolvire.

Criza împiedică migrația forței de muncă

„Provocarea pentru companii, pentru țări, este de a sincroniza concedierile cu crearea de locuri de muncă”, a declarat Alain Dehaze, director al Grupului Adecco. „Vor fi schimbări structurale în mobilitate, în consum, ceea ce va avea un impact asupra locurilor de muncă”, a estimat el, potrivit NAFTEMPORIKI din Grecia. 

Unele economii ar putea avea de beneficiat de pe urma faptului că această criză împiedică migrația forței lor de muncă. Polonia, România și Italia, principalele țări de origine pentru migranții calificați din UE în 2019, se numără, de asemenea, printre cei mai mari beneficiari ai Fondului de Redresare al UE.

Prin urmare, vor înregistra o creștere a cererii de locuri de muncă specializate.

Sistemele de corelare a lucrătorilor calificați cu companiile care au nevoie de ei vor fi reconstruite. Dar acest lucru va necesita timp, iar întârzierea va înrăutăţi o problemă cu care Europa se confrunta chiar dinainte de pandemie, problema demografică.

Presiunea de a atrage lucrători din afara UE

Forța de muncă a Germaniei, de exemplu, se preconizează că va scădea cu aproximativ 4 milioane până în 2030.

„Companiile germane vor trebui să privească din ce în ce mai mult în afara UE pentru a-și satisface cererea de forță de muncă calificată”, spune Ulrich Kober, șef pentru integrare și formare la Bertelsmann Stiftung. „Imigrația din alte țări UE este deja fără restricţii”, a continuat el.

Aceasta este o provocare politică pentru guverne. Ar putea ajunge sub presiunea de a atrage lucrători străini, chiar dacă șomajul local va fi ridicat, scria în februarie Institutul European pentru Politica de Imigrare din Bruxelles.

“Guvernele ar trebui să analizeze cu atenție sensibilitățile legate de continuarea recrutării din străinătate”, se mai arăta în raportul institutului.