Misiunea FMI şi autorităţile române au căzut de acord asupra unui împrumut de 12,95 miliarde euro în cadrul unui acord de stand-by pe doi ani. La această sumă se adaugă 5 miliarde euro de la Uniunea Europeană, 1,2-1,5 miliarde euro de la Banca Mondială şi un alt miliard de la diverse instituţii internaţionale, dintre care cea mai mare pondere o are BERD. În total, pachetul de criză pentru România are o valoare totală între 20,15-20,45 miliarde euro.
Potrivit comunicatului remis de Fondul Monetar Internaţional, mai este necesar acordul board-ului, după care prima tranşă de 5 miliarde euro va putea fi trasă imediat.
Cerinţe
FMI doreşte ca România să deruleze un program prin care să se reducă efectele recentelor scăderi de pe piaţa de capital. Potrivit comunicatului Fondului, programul urmăreşte trei planuri:
– reformarea sistemului fiscal;
– reformarea sistemului financiar;
– implementarea de politici monetare.
Prin reformarea sistemului fiscal se înţelege întărirea politicilor fiscale astfel încât cheltuielile publice să devină mai sustenabile, prin reducerea creşterilor exagerate ale salariilor din domeniul public precum şi a numărului de angajaţi care în ultimii ani au aglomerat sectorul administrativ. Pentru domeniul privat, Fondul nu priveşte cu ochi buni majorările salariale peste productivitate, practicate de asemenea în ultimii ani. Administraţia de la Bucureşti nu va fi lăsată însă de capul ei, urmând să primească asistenţă tehnică de la FMI, Banca Mondială, de la Comisia Europeană în direcţia îmbunătăţirii gestionării finanţelor publice, a colectării, a eficientizării cheltuielilor publice şi a transformării sistemului public de pensii într-unul sustenabil pe viitor.
Reformele din sistemul financiar privesc întărirea lichidităţii şi a fiabilităţii sistemului, pentru a putea să facă faţă oricăror gen de probleme ar putea să apară. Politicile monetare trebuie să susţină ţintirea inflaţiei şi să permită un curs flexibil al monedei naţionale, în limitele impuse de păstrarea stabilităţii sectorului bancar.
Reprezentantul Fondului, Jeffrey Franks, a declarat că nu doreşte o restrângere a pensiilor, ci transformarea sistemului public de pensii într-unul sustenabil în viitor. De altfel, instituţia pe care o reprezintă doreşte o protecţie socială a angajaţilor de la stat cu venituri mici. De asemenea, Fondul doreşte ca banii să rămână în ţară şi să nu fie scoşi de sucursalele băncilor străine.
Împrumutul va avea o dobândă de 3,5% pe an, în marja dobânzii la care Fondul acordă astfel de pachete financiare. De specificat că împrumutul de 7,6 miliarde de dolari pe care Fondul l-a acordat Pakistanului în noiembrie 2008 avea o dobândă de 3,5-4,5%.
citiţi şi:
