Ordonanța privind securitatea la incendiu, în centrul unei dispute majore înainte de analiza CES
Proiectul de ordonanță pregătit de Guvern pentru modificarea legislației din domeniul securității la incendiu a ajuns într-un punct critic înainte de adoptare, iar analiza din Consiliul Economic și Social reprezintă ultima etapă în care textul poate fi modificat. Documentul urmărește schimbarea unor prevederi din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și din Legea 10/1995 referitoare la calitatea în construcții.
Scopul declarat al inițiativei legislative este creșterea responsabilității în lanțul de control al calității lucrărilor și prevenirea unor tragedii generate de nerespectarea normelor de securitate la incendiu. Autoritățile susțin că aceste modificări sunt necesare pentru a întări disciplina în sectorul construcțiilor și pentru a elimina situațiile în care responsabilitatea este diluată între mai mulți actori.
Cu toate acestea, mediul profesional și organizațiile din sectorul economic afirmă că actuala formă a ordonanței conține prevederi care pot avea efecte economice serioase. Printre consecințele anticipate se numără blocarea unor investiții majore, reducerea veniturilor bugetare și chiar retragerea din piață a unor profesii esențiale, precum proiectanții sau arhitecții.
Criticile vin din partea unor organizații profesionale reprezentative pentru arhitecți și proiectanți, dar și din partea administrațiilor locale, a federațiilor patronale, a investitorilor și a reprezentanților industriei ospitalității. Toate aceste entități susțin că obiectivul actului normativ este legitim, însă modul în care este formulat textul legislativ riscă să genereze efecte contrare celor urmărite.
Transferul responsabilității către proiectanți, una dintre cele mai contestate prevederi ale ordonanței
Una dintre principalele critici aduse proiectului de ordonanță vizează transferul unor responsabilități legate de execuția lucrărilor către proiectanți, deși aceștia nu controlează activitatea din șantier. Inițiativa legislativă ar obliga arhitecții și inginerii să urmărească modul în care sunt realizate lucrările și să notifice autoritățile atunci când observă neconformități legate de securitatea la incendiu.
În actualul sistem al construcțiilor, aceste atribuții aparțin unor specialiști diferiți. Monitorizarea execuției lucrărilor este realizată de dirigintele de șantier, responsabilul tehnic cu execuția (RTE) și inspectorii specializați ai autorităților competente.
Rolul proiectantului este diferit în structura actuală a responsabilităților din domeniul construcțiilor. Acesta elaborează documentația tehnică a proiectului și oferă asistență tehnică atunci când este solicitat, fără a avea atribuții directe de control asupra modului în care lucrările sunt executate pe șantier.
Prin urmare, organizațiile profesionale avertizează că proiectul de ordonanță introduce o obligație de control asupra unui proces pe care proiectantul nu îl gestionează și pentru care nu are nici mandat contractual, nici competență profesională. În opinia acestora, suprapunerea responsabilităților nu va întări siguranța în construcții, ci poate genera confuzie și chiar un vid de responsabilitate.
Sancțiunile penale prevăzute de ordonanță, considerate disproporționate de specialiști
Un alt punct critic al proiectului de ordonanță îl reprezintă regimul sancțiunilor introduse pentru încălcarea normelor de securitate la incendiu. Textul legislativ prevede introducerea unei infracțiuni care sancționează proiectarea fără respectarea acestor norme cu pedepse cuprinse între 1 și 5 ani de închisoare, dacă este pusă în pericol viața persoanelor.
Problema semnalată de organizațiile profesionale este că norma penală nu impune existența unui rezultat concret, precum producerea unei vătămări sau a unui deces. De asemenea, textul nu menționează necesitatea stabilirii clare a vinovăției printr-o expertiză independentă.
În practică, specialiștii atrag atenția că un simplu control tehnic ar putea declanșa o anchetă penală pentru ceea ce este descris drept „pericol abstract”, chiar și în situația în care nu s-a produs nicio consecință reală.
Reprezentanții organizațiilor profesionale consideră că o asemenea formulare introduce un risc juridic excesiv pentru proiectanți și arhitecți. În opinia acestora, prevederea creează o „capcană penală” care ar putea descuraja profesioniștii să își asume semnătura pe proiecte.
Investițiile din construcții ar putea fi afectate dacă ordonanța intră în vigoare în forma actuală
Industria construcțiilor funcționează pe baza unei delimitări clare a responsabilităților între proiectare și execuție. Proiectanții elaborează documentația tehnică, iar executanții sunt responsabili pentru realizarea efectivă a lucrărilor în șantier.
Dacă proiectantul ar deveni responsabil penal pentru modul în care sunt executate lucrările, acesta ar trebui, în mod practic, să controleze permanent execuția. Specialiștii afirmă că un asemenea control este imposibil în realitate, deoarece proiectantul nu se află permanent pe șantier și nu are atribuții legale în acest sens.
Organizațiile profesionale avertizează că efectul imediat ar putea fi refuzul proiectanților de a mai semna proiecte, din cauza riscului penal ridicat. O astfel de reacție ar produce consecințe în lanț pentru întregul sector economic.
Printre efectele anticipate sunt menționate blocarea sau întârzierea proiectelor de construcții, reducerea investițiilor imobiliare și de infrastructură, scăderea veniturilor la bugetul de stat și pierderea locurilor de muncă în domeniul proiectării și arhitecturii.
Amendamentele propuse pentru corectarea ordonanței și limitarea riscurilor juridice
În contextul dezbaterii generate de proiectul de ordonanță, mai multe organizații profesionale și patronale au formulat o serie de amendamente pentru corectarea textului legislativ.
Propunerile nu urmăresc eliminarea responsabilității proiectanților, ci clarificarea acesteia și limitarea obligațiilor la activitățile pe care aceștia le pot controla în mod real. Astfel, specialiștii propun ca proiectantul să fie obligat să notifice autoritățile doar în cazul neconformităților grave pe care le constată personal și care țin de domeniul propriei specialități.
O altă modificare propusă vizează eliminarea sancțiunilor pentru situațiile pe care proiectantul nu le poate verifica direct în șantier. În același timp, organizațiile profesionale solicită introducerea unui sistem proporțional de sancțiuni pentru erorile de proiectare.
Modelul propus de mediul profesional diferențiază între eroarea profesională, existența unui pericol real și situațiile în care există victime, astfel încât răspunderea penală să intervină doar în cazurile grave.
