Noua Ordine Mondială: Orașele din toată lumea se schimbă radical

Că lumea nu va mai fi așa cum a fost înainte de pandemie devine tot mai mult o certitudine. Nu doar obiceiurile oamenilor s-au schimbat în aceste luni, ci și orașele par să treacă prin transformări. Care vor fi efectele pe termen lung rămâne de văzut. Un editorial din The Guardian semnat de arhitecta Irena Bauman conturează imaginea orașelor afectate de pandemie. Dar care se pot remodela după modul în care trăim, lucrăm și ne petrecem timpul liber.

Arhitecta este de părere că actuala criză a coronavirusului a accelerat în marile orașe tendințele care se derulează de ceva timp Exemplul oferit este cel al orașului Leeds, unde trăiește, și în care multe bănci imprortante, societăți de construcții, cinematografe și magazine au intrat deja în declin sau pur și simplu au dispărut, pe măsură ce oamenii au ales să se mute online.

Clădirile de birouri, concept vechi de zeci de ani, par și ele să-și trăiască ultimele zile, în condițiile în care, în multe din marile orașe, oamenii au ales munca de acasă, părăsind spațiile tradiționale în care-și desfășurau activitatea.

Covid-19 coincide însă cu o altă criză majoră, cea a schimbărilor climatice. Vestea bună, spune ea, este că omenirea a făcut progrese tehnologice extraordinare din 1918, anul în care orașul său a fost lovit puternic de „gripa spaniolă”, când spitalele au fost sufocate de oameni bolnavi iar școlile s-au închis.

Partea bună din acestă criză pe care o traversăm, ale cărei efecte încă sunt greu de prevăzut, dincolo de creșterea numărului șomerilor, este că va putea stimula autoritățile să planifice soluții pe termen mediu și lung. S-ar putea ca măsurile luate pentru a opri pandemia de covid-19 să fie bune și pentru a lupta împotriva efectelor schimbărilor climatice, consideră arhitecta britanică.

Lupta cu covid-19 poate schimba comportamentul oamenilor și în privința modului în care percep efectele schimbărilor climatice. Un prim pas s-ar face dacă, la nivelul orașelor, s-ar crea o rețea de piste pentru biciclete în centrul orașului, care să fie conectată cu toate cartierele. De asemenea, comunitățile ar trebui să se implice în plantarea copacilor, ajutând la dezvoltarea „infrastructurii verzi”.

Acesta ar fi o primă etapă către remodelarea mediilor noastre urbane ca „orașe de 15 minute”, un concept promovat pentru prima dată la Paris, care are ca scop furnizarea tuturor serviciilor necesare pentru sănătatea și bunăstarea rezidenților săi în 15 minute de mers pe jos.

O altă sugestie pentru remodelarea orașelor post pandemie, în care trebuie să se pună accent pe inventivitate, este ca spațiile de birou neutilizate să fie transformate în locuințe moderne, în timp ce în centrele comerciale care s-au închis s-ar putea amenaja creșe și grădinițe noi, dar și centre comunitare.

Astfel regândite, orașele și sistemelor lor învechite ar putea face față celor două mari dezastre cu care ne confruntăm: pandemia de coronavirus și schimbările climatice.