Guvernul pune pe masă noi măsuri fiscale pentru corectarea inechităților economice
Autoritățile pregătesc un nou set de măsuri fiscale, considerate esențiale pentru asigurarea sustenabilității bugetare. Potrivit unor surse politice, pachetul 2 de reforme fiscale a fost discutat în cadrul coaliției de guvernare și va fi adoptat în regim de urgență, prin procedura asumării răspunderii.
Obiectivul declarat este creșterea colectării bugetare prin impunerea mai strictă a celor care au capacitatea financiară de a contribui mai mult. În centrul acestor măsuri se află atât suprataxarea marilor averi, cât și eliminarea unor practici de evitare a taxelor de către corporații.
Documentul discutat propune triplarea impozitului pentru locuințele cu o valoare declarată de peste 500.000 de euro, precum și pentru automobilele de lux care depășesc 75.000 de euro.
Totodată, va crește și impozitul pe dobânzile din depozite bancare, de la 10% la 16%, pentru sumele care depășesc, cumulat, 100.000 de euro.
De asemenea, câștigurile obținute din investiții financiare pe termen scurt vor fi taxate mai sever, cu un impozit de până la 16%, față de doar 3% în prezent.
Limitarea profiturilor transferate în afara țării, criptomonedele și jocurile de noroc
În încercarea de a bloca metodele prin care unele companii multinaționale își reduc artificial profiturile impozabile în România, Guvernul vizează limitarea deductibilității anumitor cheltuieli. Mai exact, serviciile de consultanță, management sau asistență administrativă furnizate de entități nerezidente din același grup vor deveni nedeductibile.
Autoritățile argumentează că această măsură este necesară pentru a opri optimizările fiscale excesive care afectează bugetul de stat.
Un alt punct sensibil este impozitarea veniturilor din criptomonede. În contextul creșterii exponențiale a valorii Bitcoin și altor monede digitale, impozitul aferent acestor câștiguri va fi majorat de la 10% la 16%.
Conform inițiatorilor, românii dețin criptomonede în valoare estimată între 5 și 10 miliarde de dolari, fapt care justifică, în opinia lor, un regim fiscal mai strict.
Executivul intenționează să limiteze extinderea necontrolată a activităților de jocuri de noroc, pariuri și platforme online dedicate acestora. Una dintre măsurile avute în vedere presupune aplicarea unui impozit de 5% pe fiecare tranzacție financiară procesată de bănci sau firme de plăți în favoarea operatorilor din acest domeniu.
Noua taxă s-ar aplica indiferent dacă este vorba despre site-uri web, aplicații mobile sau agenții care desfășoară activități de jocuri și pariuri. Autoritățile susțin că acest pas este necesar pentru a reduce impactul social al fenomenului și pentru a crește veniturile fiscale dintr-un sector aflat în continuă expansiune.
Companiile de stat, sub lupa reformelor structurale
Reforma măsurilor fiscale nu se oprește la mediul privat. Guvernanții își propun să introducă reguli mai stricte în funcționarea companiilor de stat, acuzate frecvent de lipsă de eficiență și cheltuieli nejustificate.
Una dintre propunerile concrete este limitarea numărului de mandate într-un Consiliu de Administrație sau Consiliu de Supraveghere la o singură funcție per persoană. De asemenea, veniturile membrilor acestor structuri vor fi plafonate, iar suma care depășește indemnizația Președintelui României va fi impozitată suplimentar cu 20%.
O altă măsură vizează accelerarea operaționalizării Autorității pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP), pentru ca România să poată debloca fonduri europene în valoare de peste 320 de milioane de euro, reținute în prezent de Comisia Europeană.
Evaziunea fiscală, una dintre cele mai mari pierderi bugetare
Conform estimărilor prezentate în cadrul discuțiilor din coaliție, România pierde anual aproximativ 200 de miliarde de lei din cauza evaziunii fiscale.
Acest nivel de pierderi echivalează cu bugetele anuale ale Educației, Sănătății și Agriculturii, luate împreună. Autoritățile susțin că, prin reducerea la jumătate a evaziunii și a arieratelor, țara ar putea ajunge la un excedent bugetar.
Printre soluțiile propuse se numără crearea unei matrici de risc fiscal, care să orienteze controalele către sectoarele economice cu risc ridicat de fraudă.
Totodată, se are în vedere utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor blockchain pentru analiza datelor fiscale, în contextul în care volumul de informații deținute de ANAF este mare, dar insuficient utilizat.
Lupta cu munca nedeclarată și abuzul de insolvență
În ceea ce privește munca la negru, autoritățile propun majorarea substanțială a amenzilor aplicate angajatorilor care folosesc personal fără forme legale.
Astfel, amenzile vor crește de 10 ori, ajungând la 200.000 de lei pentru fiecare lucrător fără contract. Totodată, limita totală a amenzii aplicabile unei firme ar putea ajunge la 2 milioane de lei.
Inițiatorii spun că în prezent există firme care preferă să plătească o eventuală amendă decât să achite taxele aferente pentru zeci de angajați.
Un alt fenomen vizat este abuzul de proceduri de insolvență, utilizate de unele firme pentru a evita plata obligațiilor fiscale.
Se propune introducerea unui filtru de evaluare a bunei-credințe la deschiderea procedurii de insolvență, precum și interzicerea acestei opțiuni pentru administratorii care au mai recurs la această strategie. De asemenea, termenul în care o firmă poate rămâne în insolvență va fi scurtat, iar administratorii de rea-credință vor putea fi trași la răspundere într-un regim accelerat.
Corectarea unor măsuri anterioare controversate
Pachetul 2 de măsuri fiscale prevede și ajustarea unor decizii adoptate anterior. Astfel, se propune renunțarea la impunerea contribuției la sănătate (CASS) pentru categoriile vulnerabile, precum veteranii de război, invalizii sau urmașii acestora. Guvernul susține că impactul bugetar este nesemnificativ, dar simbolic, măsura este profund inoportună.
În plus, va fi eliminată obligativitatea plății CASS și pentru mamele cu venituri reduse, care beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului. Aceste ajustări vizează corectarea unor inechități generate de pachetul anterior de reforme fiscale, adoptat recent.
