Noile măsuri fiscale stârnesc îngrijorare în mediul de afaceri: România are nevoie de reguli clare, nu de bariere care blochează

Un proiect legislativ prezentat în luna august prevede schimbări importante pentru societăți comerciale și profesii liberale din România. Patronatul Antreprenorilor Contabili din România (PACR) atrage atenția că noile reglementări ar putea crea blocaje economice și riscuri juridice. Printre măsuri se numără conversia forțată a împrumuturilor în capital social, eliminarea eșalonării simplificate a datoriilor fiscale și creșterea capitalului minim pentru SRL-uri. Organizația subliniază că aceste prevederi pot intra în contradicție cu normele europene și pot afecta competitivitatea. Apelul adresat autorităților este de a reanaliza modificările înainte de adoptare.

Proiectul de lege publicat pe 14 august 2025 propune modificări semnificative la Legea societăților și la Codul fiscal. Patronatul Antreprenorilor Contabili din România (PACR) susține că măsurile prevăzute ar putea afecta grav firmele și profesiile independente. În opinia organizației, legislația actualizată ar aduce constrângeri excesive mediului de afaceri, contrare principiilor europene privind libertatea de stabilire.

PACR se oprește asupra majorării de capital social minim pentru SRL

Printre cele mai criticate prevederi se află conversia obligatorie a împrumuturilor asociaților în capital social. Această regulă este considerată o ingerință directă în dreptul de proprietate și libertatea contractuală. Potrivit PACR, nu există situații similare în alte state membre ale Uniunii Europene. Măsura este percepută ca o restrângere artificială a autonomiei societăților.

Eliminarea eșalonării simplificate a datoriilor fiscale reprezintă o altă decizie contestată. Organizația avertizează că firmele mici și mijlocii ar putea ajunge mai rapid la insolvență sau sub presiunea executărilor silite. Lipsa unor mecanisme flexibile de plată ar crea dificultăți serioase pentru antreprenorii care depind de predictibilitatea financiară.

O altă modificare prevede obligativitatea acceptării plăților cu POS fără un prag minim de încasări. Patronatul atrage atenția că această măsură ar fi o povară disproporționată pentru operatorii economici din zonele rurale. Pentru microîntreprinderile cu rulaje reduse, costurile de implementare ar depăși beneficiile.

De asemenea, majorarea capitalului social minim pentru SRL-uri la 8.000 lei este văzută ca o barieră de intrare pe piață. Nivelul propus depășește de 40 de ori pragul actual și contravine tendinței europene de liberalizare. În loc să încurajeze antreprenoriatul, măsura ar putea descuraja inițiativele economice.

Impactul asupra mediului de afaceri, creșterea riscului de insolvență

Patronatul avertizează că noile prevederi pot determina relocarea activităților economice în alte state. În lipsa unor condiții competitive, antreprenorii ar putea căuta jurisdicții mai prietenoase. Aceasta ar conduce la scăderea atractivității României ca destinație pentru investiții.

Creșterea riscului de insolvență și executare silită reprezintă un alt efect anticipat. Firmele cu dificultăți temporare de lichiditate nu ar mai avea instrumente flexibile de redresare. Consecințele ar fi vizibile atât la nivel economic, cât și social.

Un capitol aparte îl constituie reglementările referitoare la profesiile liberale. Majorarea plafonului contribuțiilor sociale pentru aceste categorii este interpretată ca o formă de suprataxare. În lipsa unor soluții echilibrate, mulți profesioniști ar putea opta pentru transferul activității în alte țări sau în economia informală.

În plus, Patronatul subliniază că România riscă să intre sub incidența procedurilor de infringement la nivel european. Articolele 49 și 54 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene garantează libertatea de stabilire. Prevederile propuse pot fi considerate restrictive și contrare dreptului comunitar.

Solicitări oficiale către autorități privind reforma fiscal-bugetară

Organizația contabililor a transmis un mesaj ferm guvernanților, subliniind că intenția nu este de a respinge disciplina fiscală sau responsabilizarea mediului de afaceri, ci de a atrage atenția asupra riscurilor.

„Nu suntem împotriva disciplinei fiscale sau a responsabilizării mediului de afaceri. Dar aceste măsuri, în forma actuală, sunt disproporționate și contravin atât Constituției României, cât și legislației europene. România are nevoie de reguli clare și echilibrate, nu de bariere care blochează dezvoltarea”, a declarat Valentina Saygo, președinta PACR.

Patronatul solicită reanalizarea proiectului și păstrarea unui echilibru între stabilitatea fiscală și susținerea antreprenorilor. Organizația subliniază că reglementările trebuie să fie clare, predictibile și adaptate realităților economice. Accentul ar trebui pus pe stimularea investițiilor și pe facilitarea dezvoltării.

De asemenea, PACR și-a exprimat disponibilitatea de a participa la consultări tehnice alături de Ministerul Finanțelor și Guvern. Obiectivul declarat este ca forma finală a reglementărilor să sprijine dezvoltarea sustenabilă și să mențină compatibilitatea cu standardele europene. Patronatul consideră că doar prin dialog și colaborare pot fi identificate soluții viabile pentru toate părțile implicate.