Noi acuzații grave la adresa Muzeului Drents din Olanda: „Avea contract cu Poliția pentru pază”

Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents din Olanda sunt implicate într-un scandal major după furtul unor artefacte românești valoroase, în ciuda măsurilor de securitate teoretic adecvate. Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor a verificat documentația necesară pentru exportul pieselor, dar nu a avut competențe privind evaluarea măsurilor de protecție. Investigațiile sunt în curs, iar autoritățile române cer explicații.

Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents din Olanda sunt în centrul unui scandal uriaș după furtul unor artefacte românești de valoare inestimabilă.

Emanuel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, a declarat în cadrul unei conferințe de presă organizate la Ministerul Culturii că instituția pe care o reprezintă a verificat documentația necesară pentru expoziție. El a subliniat că nu există reglementări clare privind calitatea serviciilor de securitate în astfel de cazuri.

Comisia a analizat documentația expoziției din Drents

Emanuel Petac a explicat că responsabilitatea stabilirii locului unde urma să fie organizată expoziția a aparținut exclusiv Muzeului Național de Istorie a României și Muzeului Drents.

Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor s-a limitat la verificarea conformității documentelor necesare pentru exportul temporar al obiectelor de patrimoniu.

„Nu noi am ales locul în care urma să se desfășoare acea expoziție. A aparținut celor doi parteneri, MNIR și Muzeul Drents, iar noi am examinat dosarul înaintat în acest sens, constatând conformitatea acestuia din punctul de vedere al normelor de export temporar în vederea unei expoziții, respectiv prezența tuturor documentelor necesare în sens de clasare, fișe de obiect, fotografii, toată documentația”, a afirmat Petac.

Securitatea muzeului din Olanda, sub semnul întrebării

Președintele Comisiei a precizat că nu există un cadru normativ clar pentru evaluarea calității măsurilor de securitate. Decizia privind întărirea protecției ar fi trebuit să fie luată de părțile contractante.

„Din păcate, mă tem că nu prea scrie nicio normă. Din motive de prudență, ar fi putut să recurgă la acest lucru chiar instituțiile partenere, fie olandezii, fie MNIR, să ceară audit sau expertiză a unui expert atestat pe domeniul de security sau ceva similar”, a adăugat Petac.

Acesta a susținut că Muzeul Drents este o instituție cu tradiție, având o vechime de peste 150 de ani și fiind specializat în arheologie.

„Cineva care nu este din domeniu şi aude de Muzeul Drents nu îl consideră un muzeul foarte relevant. În acelaşi timp este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda, peste 150 de ani vechime. Sediul principal se află într-un conac, aşa cum sunt şi la noi o parte dintre muzee, Brukenthal, a fost doi ani declarat Muzeul European al Anului, are o bună expoziţie de arheologie.

Sigur, este un muzeu de nişă, pentru specialişti, dar nu este un muzeu rău. Din ceea ce am constatat în ultimele zile, sala respectivă era una recent deschisă, modernă, în care condiţiile securitate, cel puţin din punct de vedere al celor electronice, erau la zi”, a explicat el.

Măsurile de securitate ale muzeului, teoretic solide, dar ineficiente

Potrivit lui Emanuel Petac, rapoartele tehnice indică faptul că muzeul era dotat cu echipamente de securitate moderne.

„Din ceea ce scrie în Facilities Report, erau senzori de presiune, mişcare, camere, senzori de efracţie, vitrine securizate, firma de asigurare şi-a pus şi ea condiţiile ei care au fost îndeplinite. De asemenea, muzeul a cerut să fie asigurată paza non-stop, era contract cu Poliţia”, a declarat Petac.

Totuși, hoții au reușit să pătrundă printr-un perete, ceea ce indică faptul că fuseseră la curent cu planul muzeului și măsurile de protecție existente.

„Relevant din acest punct de vedere este şi faptul că hoţii au recurs nu la căutarea unei breşe de securitate în aşa fel încât să intre în muzeu, pentru că şi-au dat seama probabil că nu este posibil, şi au aruncat o zonă dintr-un perete ca să aibă acces, au distrus vitrinele, evident că, după părerea mea, au studiat înainte terenul şi că şi-au dat seama după topografia terenului unde să spargă, cât durează să spargă vitrinele, ţintit Coiful şi vitrina cu brăţările care nu era cea mai apropiat”, a mai explicat Petac.

Directorul Muzeului Drents susține că a respectat regulile

Pe de altă parte, directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, susține că instituția a respectat toate cerințele de securitate stabilite prin contract.

„Bineînțeles, întotdeauna ne îndeplinim obligațiile”, a declarat el marți seara în cadrul emisiunii „Renze”.

Acesta a evitat să comenteze detalii privind condițiile impuse de asigurator. „Dar toate măsurile sunt incluse în acel contract”, a precizat Tupan.

Investigațiile continuă, premierul cere explicații

Situația furtului obiectelor de patrimoniu românesc a atras atenția autorităților. Corpul de Control al prim-ministrului a ajuns luni dimineața la Ministerul Culturii pentru a verifica documentele referitoare la împrumutul pieselor de tezaur.

Contractul dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents din Assen, a fost publicat de cei de la stiripesurse.ro, fiind detaliate condițiile în care artefactele au fost transportate și expuse.

Această expoziție a fost prezentată anterior în muzee din China, Madrid, Lisabona și Roma, fără incidente. Totuși, la Assen, deși transportul s-a realizat cu sprijin militar, nu a fost prevăzută pază militară, iar prezența unei gărzi românești pe teritoriul Olandei nu ar fi fost legală.