România se confruntă cu provocări economice semnificative care pun în pericol atât stabilitatea financiară, cât și viitorul fondurilor europene nerambursabile. Președintele Nicușor Dan a vorbit recent despre nevoia unei reforme bugetare clare, discutate cu partidele politice. El a subliniat că riscurile nu se limitează la cifre, ci și la încrederea piețelor și investitorilor. De asemenea, a punctat faptul că țara riscă să piardă bani europeni esențiali dacă nu îi absoarbe la timp.
Nicușor Dan: România, în pragul unei crize de încredere financiară
Președintele Nicușor Dan a atras atenția asupra deficitului bugetar ridicat, aflat la un nivel care amenință stabilitatea economică a țării. Potrivit declarațiilor sale, România este deja în procedura de deficit excesiv.
Aceasta presupune etape clare în care Comisia Europeană poate decide sancționarea prin blocarea parțială a fondurilor europene. Mai mult decât pierderea financiară propriu-zisă, președintele vorbește despre semnalul negativ transmis investitorilor și pieței financiare.
Impactul acestor semnale este deosebit de grav în contextul economic actual, spune Nicușor Dan. Investitorii ar putea considera că România devine un partener instabil, ceea ce ar duce la creșterea dobânzilor la care statul se împrumută.
Aceasta ar amplifica și mai mult presiunea pe bugetul național, afectând capacitatea de finanțare a unor proiecte importante. Președintele susține că soluția stă în reducerea treptată a deficitului, însoțită de un angajament ferm asumat de întreaga clasă politică.
„Există riscul ca, la un moment dat, un procent din fonduri să fie luate. Asta nu-i neapărat procentul important, ci semnalul pe care o astfel de decizie l-ar da pieței, în special sistemului financiar și investitorilor care împrumută România”, a declarat Nicușor Dan.
Un avertisment clar privind fondurile PNRR: „Riscul mare este să nu atragem”
Nicuşor Dan a atras atenţia şi asupra Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), unde riscul este diferit, dar la fel de important.
Potrivit acestuia, România are bani alocaţi de Uniunea Europeană, dar riscă să nu îi folosească până la termenul final. Termenul-limită este august 2026, iar absorbția fondurilor se desfășoară lent, cu întârzieri în implementarea proiectelor.
„Riscul mare este să nu atragem. Adică să avem niște bani pe care să îi avem și să nu îi tragem până atunci. Acolo este discuția cea mai mare”, a declarat preşedintele.
Problema este că aceste fonduri vizează domenii esenţiale precum infrastructura, digitalizarea, educaţia şi tranziţia energetică. Neutilizarea lor ar reprezenta o pierdere uriaşă pentru dezvoltarea României în următorii ani.
Reforma bugetară: între dorinţă şi necesitatea unei înţelegeri politice
Preşedintele a explicat că are deja în vedere mai multe exemple concrete de unde ar putea fi reduse cheltuielile publice. Totuși, Nicuşor Dan a precizat că nu doreşte să lanseze public aceste idei înainte de o consultare cu partidele politice.
„Eu am mai multe exemple în cap, dar nu înainte de a le discuta cu partidele, pentru că trebuie să fie o asumare cu care să ne ducem cu toţii în Parlament”, a spus acesta.
Strategia preşedintelui este una de echilibru între fermitate şi prudenţă politică. El recunoaşte că fără o decizie colectivă a partidelor, orice propunere riscă să nu fie implementată sau să fie blocată politic.
În acelaşi timp, şeful statului insistă pe necesitatea unui plan coerent de reducere a cheltuielilor, ca parte a unui proces mai amplu de restabilire a încrederii externe.
„Pe de o parte, România este în procedură de deficit excesiv şi procedura de deficit excesiv are nişte etape în care, eventual la un moment dat, un procent din fonduri să fie luate. Nu neapărat procentul e important, ci semnalul pe care o astfel de decizie ar da-o către piaţă şi în special pentru sistemul financiar şi pentru investitorii care împrumută România. Pe de altă parte, pe PNRR riscul mare este să nu atragem. Adică avem un termen în august 2026 şi riscul mare este să avem nişte bani pe care să îi avem şi pe care să nu îi tragem până atunci. Acolo este discuţia cea mai mare”, a subliniat Nicuşor Dan.
Dobânzile uriaşe, o altă consecinţă a deficitului
Nicuşor Dan a vorbit şi despre problema creditelor scumpe pe care România le contractează în prezent. El a explicat că dobânzile mari sunt o consecinţă directă a lipsei de încredere a pieţelor în stabilitatea economică a ţării.
„Dacă noi o să reuşim să scădem deficitul de la 9% la 7,5%, deja o să avem mai multă încredere şi o să avem dobânzi mai mici. Dacă peste doi ani o să ajungem să avem un deficit de 5%, ratele dobânzile vor fi şi mai mici, pentru că e o chestiune de cantitate şi de rată care se aplică acelei cantităţi”, a explicat președintele.
Potrivit acestuia, procesul trebuie să continue până la un nivel de deficit de 5% sau chiar mai mic. În acest mod, România va putea accesa împrumuturi mai avantajoase, reducând presiunea asupra bugetului național.
Strategia prezentată este una graduală, cu pași clari și direcții precise, dar condiționată puternic de coeziunea decizională între partidele parlamentare.
