Negocieri cu Comisia Europeană. S-ar putea amâna închiderea termocentralelor pe lignit și minelor CEO

România cere Comisiei Europene amânarea închiderii termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia (CEO), motivând întârzierile semnificative în implementarea investițiilor alternative și nevoia de a asigura securitatea energetică. Planul de restructurare, care trebuia finalizat până la finalul lui 2026, ar putea fi extins cu până la 3 ani, în timp ce Guvernul pregătește strategii pentru menținerea capacităților pe cărbune în regim de rezervă strategică.

România solicită amânarea închiderii termocentralelor pe lignit și revizuirea planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia

România plănuiește să ceară Comisiei Europene o amânare de până la trei ani pentru închiderea termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia (CEO) și a carierelor miniere aferente.

Această solicitare este motivată de întârzierile semnificative în implementarea proiectelor alternative de producție de energie și de provocările impuse de legislația națională și europeană privind decarbonarea, notează profit.ro.

Angajamentele actuale prevăd închiderea unităţilor de producţie pe bază de lignit până la final de 2026

Conform planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, România trebuie să închidă, până la sfârșitul anului 2026, unități de producție pe bază de lignit cu o capacitate totală de 2.085 MW.

În paralel, CEO are obligația să investească în surse alternative de energie, cum ar fi:

• Două centrale pe gaze naturale, cu o capacitate totală de 1.325 MW, programate inițial pentru finalizare în iunie 2026. Noile estimări indică, însă, punerea lor în funcțiune abia în martie și iulie 2028.
• Opt parcuri fotovoltaice, însumând 690 MW, care trebuiau să fie operaționale până în iunie 2024. Acestea ar urma să fie complet funcționale între iunie și noiembrie 2026.
• Retehnologizarea unei hidrocentrale de 10 MW, un proiect care, de asemenea, întâmpină întârzieri.

În ciuda acestor angajamente, întârzierile majore în implementarea proiectelor pun în pericol atingerea obiectivelor asumate, ceea ce determină CEO să solicite modificarea și prelungirea planului de restructurare.

CEO vrea decalarea termenelor cu până la trei ani

CEO dorește să contracteze experți pentru a elabora un proiect de revizuire a planului de restructurare, propunând decalarea termenelor cu 1,5 până la 3 ani.

Printre obiectivele revizuirii se numără și adaptarea măsurilor care nu pot fi implementate până la sfârșitul lui 2026, precum și evidențierea impactului acestor schimbări asupra funcționării în regim comercial a blocurilor energetice pe bază de lignit.

Această măsură contravine însă legislației actuale, care permite funcționarea termocentralelor pe lignit doar în situații de criză, fără compensații din piața angro de energie.

Studiul de adecvanță a sistemului energetic

În paralel, Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a început elaborarea unui studiu de adecvanță pentru orizontul 2030.

Acest document este crucial pentru demonstrarea capacității sistemului de a satisface cererea de energie, în contextul închiderii capacităților pe cărbune și al tranziției către surse mai curate.

Studiul va reprezenta o piesă centrală în negocierile cu Comisia Europeană pentru justificarea prelungirii termenelor.

Adecvanță înseamnă „capacitatea sistemului electroenergetic de a satisface în permanență cererile de putere și energie ale consumatorilor, luând în considerare ieșirile din funcțiune ale elementelor sistemului, atât cele programate, cât și cele rezonabil de așteptat a se produce neprogramat”.

Măsurile propuse de noul Guvern

Guvernul României, prin programul de guvernare elaborat de noua coaliție de la Palatul Victoria, subliniază importanța menținerii unor capacități de producție pe cărbune în regim de rezervă strategică.

Printre măsurile prevăzute se numără:

• Constituirea de rezerve de capacitate pe bază de lignit, huilă și antracit, pentru utilizare în situații excepționale, cum ar fi crize energetice, stări de urgență sau război.
• Punerea în conservare a unor termocentrale pe cărbune, care să poată fi activate în cazuri de criză.
• Subvenționarea acestor capacități de rezervă ca infrastructuri critice naționale, de interes public.

Solicitarea României de prelungire a termenelor pentru închiderea termocentralelor va trebui aprobată de Comisia Europeană, în condițiile în care legislația UE promovează accelerarea tranziției către surse curate de energie. Negocierile vor fi, probabil, complexe, având în vedere necesitatea de a echilibra obiectivele de mediu cu cele de securitate energetică.