NATO cere Rusiei să-și oprească operațiunile militare din apropierea fronterelor Ucrainei 

James Marson a scris o opinie pentru Wall Street Journal cu priire la echilibrul fragil care există în relațiile dintre NATO și Kremlin. În centrul abordării se află ultima decizie luată de NATO, prin care alianța cere Rusiei să-și oprească operațiunile militare din apropierea fronterelor Ucrainei 

NATO a cerut Rusiei să pună capăt operațiunilor militare din apropierea fronterelor Ucrainei, operațiuni care au stârnit temeri legate de escaladarea unui conflict între cele două țări, în fierbere după invazia Kremlinului din 2014, scrie Wall Street Journal. 

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia trebuie să-și retragă miile de soldați pe care, în ultimele săptămâni, i-a comasat în apropierea Ucrainei.

„Prezența militară considerabilă a Rusiei este nemotivată, inexplicabilă și extrem de îngrijorătoare”, a declarat Stoltenberg la o conferință de presă organizată în urma întrevederii avute cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. „Rusia trebuie să pună capăt operațiunilor militare din Ucraina și din jurul acesteia, să-și înceteze provocările și să dezamorseze situația imediat”.

Prezent și el marți, la Bruxelles, pentru consultări cu aliații, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a avertizat că Rusia va avea de plătit dacă acționează într-un mod agresiv, dar el nu a făcut și alte precizări.

La Moscova, adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Rîbakov, a declarat, marți, că activitatea Statelor Unite și a NATO în interiorul și în jurul Ucrainei a transformat regiunea într-un ’butoi cu pulbere’. Ajutorul militar acordat Ucrainei “reprezintă o problemă pentru securitatea noastră”, le-a declarat el reporterilor, după cum transmit agențiile de presă rusești.

Kuleba, ministrul urcainean, care s-a întâlnit cu înalți oficiali ai NATO și care urmează să se întâlnească și cu Blinken în cursul zilei de marți, a pledat pentru măsuri rapide care să facă Rusia să dea înapoi, și anume, niște sancțiuni care ar spori prețul intervenției rusești și ar ajuta la întărirea capacității de apărare a Ucrainei.

“Acest preț, respectiv, măsurile despre care noi discutăm acum, ar putea fi scump, dar el ar fi totuși mai mic decât cel al unui război și al consecințelor inerente “, a declarat Kuleba la conferința de presă. “Așadar, e mai bine să acționăm acum ca să împiedicăm Rusia să agraveze și mai mult situația“.

Echilibru fragil la nivel mondial

Statele Unite și aliații lor se confruntă cu un echilibru fragil în a-și exprima sprijinul față de Ucraina fără să pună Occidentul în conflict direct cu Moscova, aceasta considerând Ucraina ca făcând parte din sfera sa de influență.

După ce prreședintele sprijinit de ruși a fugit în urma protestelor de stradă prooccidentale din 2014, Rusia și-a anexat Crimeea și a trimis pe ascuns partizani, armament și trupe fără insemnele armatei ruse ca să preia controlul asupra unor regiuni din estul Ucrainei. Occidentul a ripostat prin sancționarea Rusiei și asigurându-i Ucrainei asistență financiară, echipament militar și instructori. Astfel, Ucraina a fost atrasă mai aproape de NATO și de Uniunea Europeană, fără să i se ofere însă și calitatea de membru.

Peste 14000 de oameni au murit în acest conflict care, începând din anul 2015, a constat în atacuri de artilerie și într-un duel care a încălcat liniile fixate printr-un acord de încetare a focului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a preluat funcția în 2019, promițând pacea. Dar dat fiind progresul redus, pozițiile sale cu privire la Rusia și la eforturile Ucrainei de aderare la NATO au devenit mai dure.

Anul trecut, Ucraina și-a strîns relațiile cu alianța, devenind un ‘partner cu șanse sporite’. Într-o discuție avută cu Stoltenberg săptămâna trecută, Zelenski a pledat pentru un plan oficial vizând aderarea (la NATO). Este puțin probabil ca un asemenea demers să se bucure de sprijinul unanim al celor 30 de state membre NATO, deși alianța a spus că Ucraina va deveni membră în viitor.

“Cei 30 de membri ai NATO vor trebui să decidă când va fi Ucraina pregătită să devină membră, iar nimeni altcineva nu are dreptul de a încerca să se amestece în acest proces“, a spus Stoltenberg, marți.

Potrivit declarațiilor unor oficiali NATO și ucraineni, în ultimele săptămâni, Rusia a mobilizat și mai multe trupe la granița cu Ucraina și în Crimeea, cele mai multe din perioada de după 2014.

Rusia afirmă că, între granițele sale, își poate mobiliza trupele așa cum dorește, subliniind că nu are intenții belicoase și acuzând Ucraina de niște provocări pe care însă nu le-a precizat. În același timp, oficialii ruși au vorbit despre apărarea rusofonilor și a cetățenilor ruși, acesta fiind un gen de afirmații care au fost făcute și înaintea invadării Georgiei, din 2008, și a Ucrainei, din 2014. În ultimii ani, Rusia a eliberat pașapoarte în zonele pe care le controlează în estul Ucrainei.

Obiectivul lui Putin

Oricialii occidentali și ucraineni, ca de altfel și analiștii politici, spun că obiectivul imediat al lui Putin ar putea fi cucerirea teritoriului ucrainean, teritoriu prin care Moscova să-și asigure un coridor terestru spre Peninsula Crimeea.

“E îndotdeauna greu de înțeles ce vor rușii din cauză că Putin este un oportunist“, a declarat Riho Terras, fost șef al armatei din Estonia, țară membră NATO din vecinătatea frontierei cu Rusia. “În privința schimbării planurilor, el e campion mondial”.

După cum afirmă unii oficiali și analiști, Kremlinul îl testează totodată și pe președintele Biden după ce, la preluarea funcției, acesta a promis că va adopta o poziție dură față de Putin. Biden a discutat cu Zelenski la începutul acestei luni pentru prima oară de la preluarea funcției, pe fondul unei escaladări a tensiunilor.

Rusia și-a sporit presiunile asupra aliaților NATO. Alianța afirmă că, pe data de 29 martie, ea a trebuit să intervină de zece ori ca să descurajeze avioanele rusești care zburau în apropierea spațiului aerian al NATO, “în ture neobișnuit de dese”.

Moscova și-a suspendat totodată temporar o bună parte din legăturile aeriene cu Turcia invocând o creștere a numărului de cazuri cu coronavirus. Turiștii ruși, care de obicei vin în număr mare în Turcia în timpul vaacanței de sărbători, reprezintă o mare sursă de venituri pentru economia Turciei. Turcia trimite în Ucraina drone cu armament la bord, iar, sâmbătă, președintele Recep Tayyip Erdoğan, după o intîlnire avută, vineri, cu Zelenski, a declarat că sprijină integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, el pledând pentru încetarea actualei escaladări a situației.