„Ascensiunea Chinei modifică în mod fundamental balanța de putere globală […] Multiplicând amenințările la adresa societăților deschise și libertăților individuale și intensificând competiția referitoare la valorile noastre și la modul nostru de viață”, a declarat el luni într-o informare video.

NATO nu vede China ca pe noul inamic ori un adversar”, a precizat el.

„Dar […] ei [chinezii] au deja al doilea cel mai mare buget militar [din lume]. Investesc masiv în capacități militare moderne, inclusiv rachete care pot ajunge la toate țările aliate cu NATO”, a remarcat el.

„[Forțele chinezești] le vedem în regiunea arctică, în Africa. Îi vedem investind în infrastructura noastră critică. Și ei colaborează tot mai mult cu Rusia. Toate acestea au o consecință de securitate pentru aliații NATO”, a declarat Stoltenberg.

Fostul premier norvegian a vorbit în contextul discuțiilor privind reconfigurarea NATO în următorii 10 ani.

Alianța occidentală s-a format după al doilea război mondial pentru a îngrădi expansiunea Uniunii Sovietice.

Încă mai încearcă să îngrădească Rusia, cu noi batalioane și exerciții militare NATO în regiunea baltică după invazia Rusiei în Ucraina în 2014, și desfășoară totodată și operațiuni antitero, de exemplu în Afganistan.

Însă declarațiile lui Stoltenberg referitoare la China reflectă o modificare a preocupărilor din SUA, de departe principala putere din NATO.

Europa era centrul geopolitic al lumii în vremea războiului rece

Dar chiar și înainte ca la Casa Albă să ajungă un președinte prietenos cu Rusia, Donald Trump, SUA anunțaseră că intră într-un „secol al Pacificului”, referindu-se la Oceanul Pacific dintre America și Asia.

În ce-l privește, s-a scris că Trump intenționează să retragă vreo 10.000 de trupe din bazele Germaniei din vremea războiului rece, subliniind această reorientare.

Stoltenberg a refuzat să comenteze pe marginea „scurgerilor în presă”.

Dar a adăugat: „Aici nu e vorba doar de Germania.”

„După sfârșitul războiului rece am văzut SUA reducându-și gradual prezența militară în Europa. [Dar] în ultimii câțiva ani, am văzut de fapt o nouă creștere a prezenței SUA în Europa”, a afirmat el, referindu-se la batalioanele din regiunea baltică pentru descurajarea Rusiei, dar și la alte detașări americane din Polonia, România și Spania.

Pe fondul ascensiunii Chinei, Rusia încă mai reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea Occidentului, a observat Stoltenberg.

„Am văzut o Rusie dispusă să folosească forța militară împotriva vecinilor”, a declarat el, referindu-se la atacurile ei din Ucraina și, anterior, din Georgia.

„Ei [rușii] detașează acum [și] o nouă rachetă denumită SSC-8, o rachetă care poate atinge orașe europene [și care] coboară pragul pentru potențiala utilizare a armelor nucleare într-un conflict armat”, a precizat șeful NATO.

Axă a propagandei

Pe de altă parte, noua axă China-Rusia în privința căreia a avertizat Stoltenberg este extrem de activă pe frontul dezinformării, a remarcat el.

Ambele publică „propagandă” pentru a „încerca să să ne dezbine, să submineze încrederea în țările NATO”, a declarat el.

„Am văzut deopotrivă din partea Rusiei și Chinei tentative de a învinovăți, într-un fel, aliați NATO pentru existența coronavirusului”, a adăugat el.

„Societățile deschise” și „presa liberă” din Occident sunt suficient de robuste pentru a rezista, a afirmat Stoltenberg.

„Cred că adevărul va învinge”, a declarat el.

Însă în noul „echilibru global”, nici măcar SUA nu-și permit să meargă de unele singure.

„Comparativ cu China, până și SUA nu [mai] sunt cea mai mare [superputere]” acum, a declarat Stoltenberg.

„Curând China va avea cea mai mare economie din lume. Sunt pe primul loc la investiții în numeroase tehnologii avansate, inclusiv […] inteligență artificială, calcule cuantice”, a afirmat el.

„E chiar mai important să fim uniți, America de Nord și Europa împreună, fiindcă nu putem gestiona acest lucru de unii singuri”, a declarat el.