NATO a stabilit miercuri, 14 decembrie, un buget militar pentru anul 2023 în valoare de aproape 2 miliarde de euro. Este vorba de o creștere cu 25% față de anul acesta, a anunțat, miercuri, serviciul de presă al Alianței Nord-Atlantice.

NATO a stabilit bugetul pentru 2023: Buget civil de 370 de milioane de euro și buget militar de 2 miliarde de euro pentru anul viitor

„Aliații au convenit bugetele civil și militar ale NATO pentru 2023, în cadrul reuniunii de miercuri a Consiliului Atlanticului de Nord. Bugetul civil a fost stabilit la 370,8 milioane de euro, iar bugetul militar – la 1,96 miliarde de euro, în creștere cu 27,8%, respectiv 25,8% faţă de anul ​​2022”, se arată într-un comunicat al Alianţei Nord-Atlantice remis miercuri.

Conform documentului, „bugetul civil prevede costurile de personal, cheltuieli operaționale și de programe ale cartierului general al NATO și ale sediului său internațional”, fiind vorba de aproape 400 de milioane de euro.

De asemenea, bugetul militar acoperă cheltuielile operaționale ale structurilor de comandă a NATO, fiind vorba de misiunile și operațiunile de pe tot globul.

„Iar bugetul militar acoperă cheltuielile operaționale ale structurii de comandă a NATO, misiunile și operațiunile din întreaga lume. Al treilea element principal al finanțării globale a NATO este Programul NATO de Investiții în Securitate (NSIP), care acoperă investiții mari în construcție, comandă și control. Plafonul NSIP pentru anul 2023 este de 1 miliard de euro, ceea ce este cu 26,6% mai mult decât în ​​2022”, mai transmite NATO.

Germania are carențe logistice și nu își poate îndeplini misiunile din cadrul NATO

Armata germană (Bundeswehr) are carenţe logistice care o împiedică în prezent să-şi îndeplinească misiunile încredinţate în cadrul NATO, arată un raport clasificat publicat de publicația germană Der Spiegel.

Raportul, elaborat de Ministerul german al Apărării admite că în special capacitatea Bundeswehr-ului de a consolida flancul estic al NATO este „parţial restrânsă”. De exemplu, armata germană nu este în măsură să furnizeze forţe de artilerie grupului de luptă al NATO desfăşurat în Lituania şi nici să garanteze apărarea completă a acestuia cu bateriile Patriot. Există de asemenea deficienţe la capitolul telecomunicaţii, întrucât lipsesc dispozitivele digitale securizate în faţa tentativelor inamice de interceptare.

Contribuţia germană la forţa NATO de reacţie rapidă (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF) pentru anul viitor este de asemenea limitată de întârzierea implementării proiectelor de digitalizare, mai relevă raportul.

Acesta semnalează şi deficienţe în apărarea inclusiv a spaţiului aerian al Germaniei, întrucât sistemele radar sunt învechite şi, deşi funcţionale, ele sunt predispuse defecţiunilor.

Guvernul de la Berlin a anunţat săptămâna trecută că poate promite doar începând din anul 2025 atingerea ţintei NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru bugetul Apărării, motivând că este frânat în îndeplinirea acestui obiectiv de capacităţile industriei de armament.

Alocarea către Apărare a 2% din PIB fusese stabilită de guvernul cancelarului Olaf Scholz chiar pentru exerciţiul financiar al anului în curs, conform angajamentului asumat în cadrul NATO, a confirmat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al executivului german, Steffen Hebestreit.