Muzeul Luvru riscă să fie închis pentru public. Directorul avertizează că lucrările de securitate nu sunt suficiente

Muzeul Luvru din Paris ar putea fi închis publicului dacă autoritățile franceze nu finanțează o renovare majoră a clădirii. Directorul instituției, Christophe Leribault, a avertizat miercuri, 14 octombrie, că modernizarea sistemelor de securitate nu poate rezolva problemele infrastructurii. Declarațiile vin la aproape un an de la furtul unor bijuterii ale Coroanei Franceze, evaluate la 88 de milioane de euro. Viitorul proiectului de renovare depinde inclusiv de deciziile următorului guvern al Franței.

Muzeul Luvru ar putea fi închis dacă nu primește finanțare pentru renovare

Directorul Muzeului Luvru, Christophe Leribault, a avertizat că instituția riscă să își suspende accesul publicului în lipsa unor investiții substanțiale pentru repararea și modernizarea clădirii istorice, ale cărei probleme structurale și tehnice nu pot fi remediate exclusiv prin îmbunătățirea măsurilor de securitate.

Într-un interviu acordat miercuri publicației Le Figaro, acesta a explicat că administrația muzeului intenționează să atragă fonduri private pentru lucrările necesare. Cu toate acestea, realizarea proiectului presupune și o contribuție importantă din bugetul statului, care ar urma să fie aprobată după alegerile naționale programate anul viitor în Franța.

„Indiferent care va forma următorul guvern, trebuie să țină cont de faptul că, dacă Muzeul Luvru nu este reparat, modernizat și transformat, va rămâne foarte repede în urmă și, în cele din urmă, va trebui să își închidă porțile pentru public. Ar fi un dezastru”, a spus el.

Finanțarea proiectului intervine într-o perioadă în care Franța se confruntă cu dificultăți bugetare. Guvernele minoritare care s-au succedat în ultimii ani au întâmpinat probleme în adoptarea bugetelor anuale, în timp ce premierul Sébastien Lecornu încearcă să reducă cheltuielile publice pentru a limita deficitul țării.

Furtul bijuteriilor Coroanei Franceze a scos la iveală deficiențe majore de securitate

Avertismentul privind situația Muzeului Luvru vine la aproape un an după jaful din octombrie 2025, în urma căruia opt bijuterii istorice au fost sustrase din Galeria Apollo, iar anchetele ulterioare au evidențiat deficiențe ale sistemelor de supraveghere.

Christophe Leribault, istoric de artă și fost director al Muzeului Orsay, a preluat conducerea Luvrului în februarie 2026. Numirea sa a urmat demisiei lui Laurence des Cars, care a părăsit funcția după furtul bijuteriilor.

🇫🇷 Aujourd’hui, le Louvre souffle ses 233 bougies !

🎂 Le 10 août 1793, le musée du Louvre ouvrait ses portes au public sous le nom de Muséum central des Arts. Les visiteurs pouvaient y admirer des œuvres issues des anciennes collections royales.

Merci d’être toujours présents pour vous émerveiller des chefs-d’œuvre du musée.

*

🌍 Today, le Louvre celebrates its 233rd birthday

🎉 On August 10, 1793, the Louvre opened its doors to the public as the Central Museum of Art. Visitors could admire artworks mainly from the former royal collections. T

Thank you for always being there to marvel at the museum’s masterpieces.

— Musée du Louvre (@MuseeLouvre) August 10, 2026

Jaful a avut loc pe 19 octombrie 2025, când patru persoane au pătruns în Galeria Apollo folosind o platformă de ridicare instalată pe un camion. Hoții au acționat în timpul zilei și au sustras opt piese din colecția Bijuteriilor Coroanei Franceze, evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro.

O anchetă desfășurată ulterior de Senatul francez a stabilit că, dintre cele două camere de supraveghere care acopereau zona prin care au intrat infractorii, numai una funcționa.

Bijuteriile furate nu au fost recuperate.

Luvrul investește 83 de milioane de euro în modernizarea sistemelor de securitate

După furtul din octombrie 2025, conducerea Muzeului Luvru a început implementarea unui program de securitate evaluat la 83 de milioane de euro, care prevede modernizarea supravegherii video și consolidarea controlului în zonele de acces.

Într-o declarație acordată agenției AFP înaintea împlinirii unui an de la jaf, Christophe Leribault a precizat că programul „avansează cu viteză”.

Printre măsurile prevăzute se numără înființarea unui nou post de conducere pentru departamentul de securitate, modernizarea rețelei de camere video și îmbunătățirea monitorizării perimetrului muzeului.

Verificările efectuate după furt au arătat că sistemul de supraveghere utiliza echipamente învechite și prezenta zone importante care nu erau acoperite corespunzător.

Planul include și consolidarea supravegherii la intrările în muzeu, pentru a reduce vulnerabilitățile identificate în urma incidentului.

Directorul muzeului susține că modernizarea securității trebuie însoțită de repararea clădirii

Christophe Leribault consideră că investițiile în echipamentele de supraveghere nu pot asigura, separat, funcționarea pe termen lung a Muzeului Luvru, care a primit aproximativ nouă milioane de vizitatori în 2025.

Directorul a explicat că intervențiile asupra sistemelor de securitate sunt legate de starea clădirii și a instalațiilor, astfel încât modernizarea trebuie realizată printr-un proiect care să includă întreaga infrastructură.

„Operațiunile necesare pentru securizarea muzeului necesită lucrări la clădirea istorică și la infrastructura acesteia”, a scris el. „Nu există o soluție «de suprafață» ușoară și miraculoasă. Totul este interconectat, totul este legat”.

Muzeul Luvru a fost deschis publicului în 1793, iar în vara anului 2026 instituția a împlinit 233 de ani de existență.

Instalațiile vechi, infiltrațiile și galeriile insuficient izolate afectează clădirea istorică

Problemele de infrastructură ale Muzeului Luvru includ instalații sanitare învechite, spații expoziționale cu izolație deficitară și zone destinate vizitatorilor care nu mai corespund fluxului mare de persoane.

Dificultățile au fost semnalate inclusiv de fosta directoare Laurence des Cars, într-un document intern din ianuarie 2025, care a ajuns ulterior în spațiul public.

În document, aceasta avertiza că anumite zone ale muzeului „nu mai sunt etanșe” și că „vizitarea Luvrului este o încercare fizică”.

Starea instalațiilor a provocat și deteriorări ale unor elemente artistice din clădire. În februarie 2026, spargerea unei conducte de încălzire a afectat un plafon pictat în 1819 de artistul francez Charles Meynier.

Deficiențele semnalate privesc atât conservarea patrimoniului expus, cât și condițiile în care milioane de persoane vizitează anual muzeul.

Proiectul de renovare susținut de Emmanuel Macron este estimat la 700-800 de milioane de euro

Modernizarea Muzeului Luvru a devenit și un subiect de dispută politică în Franța, în condițiile în care amploarea lucrărilor și costurile acestora au provocat divergențe între autorități și reprezentanții angajaților.

Președintele Emmanuel Macron a susținut proiectul „Luvru – Noua Renaștere”, care prevede o transformare amplă a muzeului, inclusiv amenajarea unei noi intrări pentru vizitatori.

Potrivit estimărilor guvernamentale, investițiile necesare se ridică la aproximativ 700-800 de milioane de euro, iar lucrările ar urma să se desfășoare pe parcursul a zece ani.

O parte din finanțare ar urma să provină din majorarea tarifelor de acces. Planul include o creștere cu 45% a prețului biletelor pentru majoritatea vizitatorilor din afara Europei.

Proiectul a fost criticat de organizațiile sindicale, care au contestat prioritățile stabilite de Emmanuel Macron și de fosta directoare Laurence des Cars.

Reprezentanții angajaților au susținut că administrația ar fi trebuit să acorde o atenție mai mare intervențiilor punctuale, destinate îmbunătățirii condițiilor de vizitare, în locul unor proiecte arhitecturale de amploare.

Sindicatele au cerut astfel ca modernizarea muzeului să țină cont de problemele existente în spațiile accesibile publicului și de necesitatea unor lucrări care să îmbunătățească experiența vizitatorilor.