Motivul pentru care țânțarii te caută pe tine primul. Cercetătorii au identificat factorii decisivi

Țânțarii nu înțeapă oamenii la întâmplare, iar diferențele dintre persoane sunt explicate de factori biologici măsurabili, arată cercetări recente. Oamenii de știință au analizat semnalele chimice și fiziologice care influențează comportamentul acestor insecte. Studiile au fost realizate în laboratoare și în condiții controlate, inclusiv pe persoane expuse deliberat la țânțari. Rezultatele sunt importante în contextul extinderii bolilor transmise de aceste insecte în mai multe regiuni ale lumii.

Cum își aleg țânțarii victimele și ce semnale detectează

Țânțarii folosesc un sistem complex de detectare pentru a identifica gazdele de care au nevoie pentru hrănire. Specialiștii spun că alegerea unei persoane în detrimentul alteia nu este întâmplătoare, ci rezultatul unui proces bazat pe mai multe semnale biologice.

„Nu este o concepție greșită – țânțarii sunt atrași de unii oameni mai mult decât de alții. Dar nu suntem cu toții magneți tot timpul”, a spus Frederic Simard de la Institutul de Cercetare pentru Dezvoltare din Franța.

Potrivit cercetătorilor, principalele elemente care influențează comportamentul insectelor sunt mirosul corpului, temperatura pielii, umiditatea și cantitatea de dioxid de carbon eliminată prin respirație.

Țânțarii femele, singurele care înțeapă oamenii, sunt echipați cu receptori extrem de sensibili care le permit să detecteze aceste semnale de la distanțe considerabile.

„Știm de peste 100 de ani că țânțarii sunt atrași de dioxidul de carbon pe care îl expirăm – acesta este primul semnal care le declanșează comportamentul”, a declarat pentru AFP omul de știință suedez Rickard Ignell.

Cercetătorul a explicat că, atunci când insectele se află la câteva zeci de metri distanță, dioxidul de carbon reprezintă principalul indicator. Pe măsură ce se apropie, mirosul corporal devine un factor decisiv.

„Într-o rază de aproximativ 10 metri, țânțarii vor începe să ne detecteze mirosul și, în combinație cu dioxidul de carbon”, acest lucru îi atrage și mai mult, a spus autorul principal al unui studiu recent pe această temă.

După apropierea de gazdă, temperatura corpului și nivelul de umiditate completează informațiile care determină alegerea finală a țintei.

Cercetările infirmă mitul grupei de sânge și evidențiază rolul compușilor din piele

În ciuda popularității unor teorii răspândite de-a lungul anilor, oamenii de știință susțin că nu există dovezi solide care să arate că țânțarii preferă anumite grupe sanguine.

„Ideea că țânțarii preferă anumite grupe de sânge nu are nicio bază științifică”, a spus Simard.

Specialistul a precizat că studiile care au sugerat o posibilă legătură au fost realizate pe eșantioane foarte reduse și nu permit formularea unor concluzii valide.

„Au existat câteva studii, dar care au implicat doar foarte puține persoane. Nici nu are legătură cu culoarea pielii, ochilor sau părului”, a spus el.

În schimb, mirosul produs de corpul uman pare să joace un rol esențial. Acesta este influențat de microbiota pielii și de substanțele rezultate în urma proceselor biologice naturale.

„O supă de molecule produse de microbiota noastră este mai mult – sau mai puțin – atrăgătoare pentru țânțari”, a explicat Simard.

Cercetările arată că organismul uman poate emite între 300 și 1.000 de compuși odoranți diferiți. Oamenii de știință încearcă acum să stabilească exact care dintre aceste substanțe sunt responsabile pentru atragerea insectelor.

În cadrul unui studiu recent coordonat de Rickard Ignell, cercetătorii au analizat reacțiile țânțarilor Aedes aegypti, specie cunoscută pentru transmiterea febrei galbene și a febrei dengue. În experiment au fost implicate 42 de femei, iar rezultatele au evidențiat diferențe semnificative privind atractivitatea fiecărei participante pentru insecte.

„Am demonstrat că țânțarii folosesc un amestec de compuși odoranți (am identificat 27 pe care țânțarii îi detectează, din cei 1.000 posibili) care îi atrag la noi”, a spus Ignell.

Cercetătorii au observat că femeile cele mai frecvent înțepate, inclusiv participante aflate în al doilea trimestru de sarcină, produceau cantități mai mari dintr-un compus rezultat în urma descompunerii sebumului de pe piele.

„Faptul că chiar și o mică creștere a acestui compus – numit «1-octen-3-ol» – a făcut diferența a fost o surpriză. Țânțarii sunt creaturi fascinante”, a subliniat Ignell.

Consumul de bere poate crește atractivitatea pentru țânțari

Mai multe studii au indicat că anumite obiceiuri de consum pot modifica semnalele biologice percepute de insecte și pot influența frecvența înțepăturilor.

Consumul de bere este unul dintre factorii analizați de cercetători. Potrivit datelor disponibile, băutura poate crește temperatura corpului, cantitatea de dioxid de carbon expirată și poate modifica mirosul pielii.

Pentru experimente desfășurate în Burkina Faso, voluntarii au consumat bere, iar ulterior au fost comparați cu aceiași participanți după ce au consumat apă. Rezultatele au arătat că țânțarul Anopheles, vector al malariei, a fost atras mai puternic de persoanele care băuseră bere.

Concluzii similare au fost obținute și într-un studiu realizat în Olanda în 2023, la care au participat 465 de voluntari. Participanții și-au introdus brațele în cuști populate cu femele Anopheles, iar cercetătorii au măsurat reacția insectelor.

Datele au indicat că voluntarii care consumaseră bere în ultimele 24 de ore au fost de 1,35 ori mai atractivi pentru țânțari comparativ cu cei care nu băuseră alcool.

Interesul pentru aceste mecanisme a crescut în ultimii ani pe fondul extinderii geografice a unor specii periculoase. Specialiștii avertizează că schimbările climatice favorizează răspândirea țânțarilor în regiuni unde prezența acestora era până recent limitată.

Un exemplu este țânțarul tigru, recunoscut ca vector pentru virusul chikungunya, care își extinde aria de distribuție în mai multe zone ale lumii.

„Acest risc afectează din ce în ce mai mulți oameni”, a spus Simard.