Federaţia Rusă a anexat o parte importantă a teritoriului aflat în estul Ucrainei, dar nu pare prea sigură cu privire la ce a anexat, de fapt.

Kremlinul nu este sigur cu privire la teritoriile exacte pe care le-a anexat, atunci când vine vorba despre regiunile Zaporojie şi Herson

Într-o declaraţie de luni, 3 octombrie, a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a menţionat că Rusia se va consulta în continuare cu oamenii din Zaporojie şi Herson, pentru a se stabili graniţele exacte ale noilor regiuni, despre care Rusia spune că sunt acum oficial parte a teritoriului său.

Rugat de jurnalişti să clarifice situaţia graniţelor teritoriilor anexate, Dmitri Peskov a replicat: „În ceea ce privește regiunile Herson și Zaporojie vom continua consultările cu populația acestor regiuni”, transmit jurnaliştii americani de la CNN.

Întrebat apoi despre formatul acestor consultări, reprezentantul lui Vladimir Putin nu a putut răspunde clar.

„Nu pot răspunde la această întrebare în acest moment”, a afirmat Dmitri Peskov, adăugând însă că va depinde de voința oamenilor care trăiesc pe acele teritorii.

Cu privire la eventualitatea unor noi referendumuri organizate pe teritoriul Ucrainei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a precizat că nu există în plan astfel de noi consultări.

Reamintim că duminică, 2 octombrie, Curtea Constituţională a Rusiei a declarat legale tratatele de anexare ale celor patru teritorii din Ucraina, ce fuseseră semnate vineri, 30 septembrie, la Kremlin de preşedintele Vladimir Putin şi de liderii separatişti ai regiunilor ucrainene ocupate – Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

Curtea Constituţională „recunoaşte că tratatul internaţional semnat între Rusia” şi Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie „este în consonanţă cu Constituţia Federaţiei Ruse”, se menţionează în fiecare dintre cele patru avize legale publicate de instituţia de la Moscova pe pagina sa oficială.

România şi celelalte state NATO din Europa Centrală şi de Est susţin Ucraina şi condamnă ferm anexarea

Duminică, statele NATO din Europa Centrală şi de Est, respectiv România, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia și Slovacia, au dat un puternic semnal de susţinere la adresa Ucrainei.

„Noi, președinții statelor din Europa Centrală și de Est, țări ale căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului și au vîzut cu ochii lor efectele agresiunii ruse, nu putem tace în fața încălcării flagrante a legii internaționale de către Rusia.

Reiterăm sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene.

Susținem ferm decizia summitului NATO din 2008 de la București privind viitoarea aderare a Ucrainei. Susținem Ucraina în fața invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate și încurajăm toți aliații să crească substanțial ajutorul militar pentru Ucraina.

Toți cei care comit crime de agresiune trebuie să ajungă în fața justiției”, se arată în mesajul distribuit şi de către preşedintele României, Klaus Iohannis.