Kelemen Hunor: România nu se confruntă cu un risc de război direct. Exercițiile militare sunt doar proceduri de rutină
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, duminică seară, că România nu se află sub nicio amenințare militară directă și că exercițiile de mobilizare desfășurate recent de armată reprezintă simple proceduri de rutină, obligatorii prin legislația în vigoare.
Acesta a subliniat că nu există motive de panică în rândul populației, în ciuda contextului tensionat generat de războiul din Ucraina și de campaniile de dezinformare venite dinspre Rusia.
Într-un interviu acordat Antena 3, Kelemen Hunor a afirmat că, din punctul său de vedere, România nu este în pericolul de a fi implicată într-un conflict armat și că autoritățile militare doar își îndeplinesc obligațiile.
Liderul UDMR a insistat că aceste exerciții se desfășoară periodic și nu trebuie interpretate ca semnale de alarmă. Politicianul a apreciat că, deși provocările din partea Rusiei vor continua, acestea fac parte dintr-un război hibrid care nu reprezintă o amenințare directă pentru România.
Kelemen Hunor a declarat că asemenea acțiuni – precum zborurile de drone, atacurile cibernetice sau campaniile de propagandă – sunt menite să testeze reacțiile statelor din regiune, dar nu trebuie confundate cu o invazie militară iminentă. El a îndemnat populația să manifeste calm și să nu cadă pradă panicii alimentate în mediul online.
„Ce se întâmplă astăzi în România și peste tot în țările de pe flancul estic și nu numai, în această regiune, e doar un exercițiu obligatoriu care e făcut de Armata română sau armatele țărilor respective, dar nu e cu nimic mai mult. Deci nu trebuie să ne panicăm, nu suntem în pericol”.
Va exista probabil provocare în continuare, așa cum am avut în această perioadă de toamnă vară din partea Rusiei, cu drone, cu fel de fel de chestiuni.
Războiul hibrid nu se oprește, războiul hibrid nu s-a pornit ieri alaltăieri, e o chestiune foarte veche deja, din păcate, dar nu există un pericol iminent și nu trebuie să ne panicăm că ne paște un război direct”, a afirmat liderul maghiarilor din România.
Referindu-se la situația generală de securitate din regiune, Kelemen Hunor a arătat că nu se așteaptă la o escaladare a conflictului ruso-ucrainean, ci dimpotrivă, la un proces de calmare.
Acesta a spus că, în opinia sa, până în primăvara anului viitor ar putea apărea premisele unei încetări a focului, urmată, pe termen mediu și lung, de negocieri diplomatice complexe între părțile implicate.
„Spre primăvara anului viitor, sper că vom ajunge acolo și nu spre o escaladare. Deci eu cred foarte, foarte puternic că la un moment dat se va ajunge la o încetare a focului și după aceea, sigur, pe termen mediu, pe termen lung, la niște negocieri foarte complicate”, a mai spus președintele UDMR.
Ionuț Moșteanu, despre exercițiul de mobilizare a rezerviștilor: Au mai fost cozi, e un lucru pe care îl vom pregăti mai bine pentru viitor
Declarațiile sale vin în contextul în care Ministerul Apărării Naționale a desfășurat recent exercițiul MOBEX B-IF-25 în zona București-Ilfov, parte a unui program anual de verificare a capacităților de mobilizare. Evenimentul a fost intens discutat în spațiul public, după ce au circulat imagini cu cozi formate în fața unor centre de recrutare.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a intervenit ulterior pentru a explica faptul că exercițiile sunt activități programate anual și că nu există motive de îngrijorare. Oficialul a declarat că aceste antrenamente implică toate instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, de la Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații până la Inspectoratul pentru Situații de Urgență și sistemul penitenciar.
Moșteanu a precizat că evenimentul s-a desfășurat în șapte poligoane din jurul Capitalei și că fiecare instituție a avut propriul mod de procesare și triere a rezerviștilor. El a insistat că nicio aglomerație nu s-a format la unitățile Ministerului Apărării, ci în alte structuri participante, iar pentru viitor se va urmări o organizare mai eficientă.
Ministrul a explicat că aceste exerciții au loc periodic, în fiecare an, în diferite județe din țară, tocmai pentru a testa reacția instituțiilor statului în situații de mobilizare generală. În opinia sa, reacțiile exagerate din spațiul public au fost alimentate de propaganda rusă, care încearcă să submineze imaginea Armatei Române și să inducă teamă în rândul cetățenilor.
„Există propagandă rusă care împinge anumite narative şi care vor să denigreze Armata Română şi imaginea Armatei Române. Armata Română face exerciţii, cum vedeţi azi aici a fost făcut peste tot, oamenii sunt echipaţi, (…), oamenii sunt echipaţi, primesc bocanci, echipament şi tot ce trebuie. (…)
Au mai fost cozi, niciuna din ele nu a fost la Ministerul Apărării. Tot triajul, toată pregătirea în instituţiile MApN au fost făcute în unităţi şi ăsta este încă un lucru pe care îl vom pregăti mai bine pentru viitor”, a afirmat Moșteanu.