Ministrul Radu Marinescu a precizat că, în acest moment, nu s-a stabilit forma legislativă concretă prin care se vor face eventualele modificări. Există posibilitatea de a merge fie pe calea parlamentară, prin proiectul aflat în dezbatere, fie printr-o inițiativă guvernamentală. În cazul unei formule guvernamentale, proiectul trebuie asumat și inițiat de ministerele avizatoare.
Radu Marinescu consideră că reforma pensiilor magistraților este doar un punct de plecare
Premierul a anunțat că vârsta de pensionare a magistraților ar urma să fie de 65 de ani, iar pensia să reprezinte maximum 70% din ultimul salariu net. În acest context, ministrul justiției a explicat că atingerea vârstei de 65 de ani trebuie făcută etapizat, pentru a respecta cerințele de constituționalitate și pentru a preveni eventuale atacuri în justiție asupra noii legi.
Stabilitatea juridică, conformitatea cu cerințele Comisiei Europene și respectarea principiilor statului de drept sunt aspecte esențiale în acest proces. Ministerul consideră că este importantă protejarea echilibrului instituțional și evitarea stigmatizării unei categorii profesionale, cum ar fi magistrații, pentru drepturile lor stabilite prin lege.
„Ministerul Justiției nu a inițiat un proiect de lege. Cred că suntem la începutul unor discuții mult mai aplicate, formule concrete în dezbaterea publică de către domnul prim-ministru
Există un proiect de lege în Parlament. Nu există o formulă juridică definivată asupra vehicolului legislativ. Este posibil să se meargă pe mecanismul parlamentar, este posibil să se adopte o formulă guvernamentală de proiect de lege, dar atunci trebuie inițiat de ministerele avizatoare. Foarte importantă este stabilitatea, constituționalitatea legii, dialogul cu Comisia Europeană. Statul de drept să fie întru totul protejat de orice demers legislativ pe care dorim să-l facem Nu trebuie să consideram anumite categorii sociale ca fiind niște dușmani. Trebuie să gândim o formulă inclusivă, coerentă,una de pace socială. Eu consider că magistrații nu sunt vinovați că au un anumit statut, el a fost consfințit prin lege”, a declarat ministrul.

Noua lege ar trebui să aibă caracter de durată, nu să fie aplicabilă doar pe termen scurt
Obiectivul este ca pensia de serviciu să reflecte într-un mod cât mai echilibrat și apropiat ultima indemnizație încasată de magistrați. În prezent, pensia reprezintă 80% din salariul brut, fără a depăși însă 100% din valoarea netă. Ajustările propuse trebuie analizate în raport cu angajamentele din PNRR, cu condițiile economice actuale și în urma unui dialog deschis cu sistemul judiciar.
Propunerea făcută de premier respectă, în principiu, ideile deja discutate la nivel guvernamental, inclusiv necesitatea proporționalității între salariu și pensie. Ministerul subliniază că vârsta de pensionare trebuie să crească de la nivelul actual (52–54 de ani, față de 47–48 în trecut) până la 65 de ani, dar această creștere trebuie făcută gradual, în conformitate cu deciziile Curții Constituționale.
„Să asigurăm o stabilitate, să adoptăm o lege care să nu fie pentru un an, pentru doi ani. Să adoptăm o lege clară, jurisprudența Curții Europene și CCR. pensia de serviciu la finalul carierei să fie cât mai apropiată de ultima indemnizație a magistraților. În momentul de față pensia magistratului este un procent de 80 la suta din brut dar nu mai mult de sută la sută din net. Procentele pot să fie stabilite, pe componenta din PNRR, economice și de dialog. Propunerea domnului prim-ministru este de substanță, va urma o dezbatere cu magistrații, vom căuta să respectăm toate condițiile de constituționalitate. Avem un punct de plecare concret. Ce a prezentat domnul prim-ministru respectă în linii principiale ce noi am comunicat, să existe o proporționalitate între salarii și pensii”, a mai spus ministrul.
În prezent, România are un raport pozitiv privind statul de drept
În prezent, România are un raport pozitiv privind statul de drept, conform evaluării Rule of Law pentru anul 2025. Oficialii doresc să mențină această stabilitate și consideră că măsurile de reformă trebuie să respecte angajamentele asumate la nivel european.
Ministrul Marinescu afirmă că propunerea guvernului este un punct de plecare solid pentru un dialog transparent și constructiv cu magistrații. Schimbările dese ale legislației au dus în trecut la insecuritate în rândul magistraților, motiv pentru care un cadru legislativ clar și predictibil ar putea contribui la păstrarea acestora în sistem.
„În ce privește vârsta, trecem direct sau trecem etapizat la vârsta de 65 de an? În momentul de față, magistrații care se pensionau la 47 – 48 acum se pensionează la 52-54 de ani. Vrem să ducem la 65 de ani, CCR ne spune că trebuie să avem în vedere etapizarea. Avem acest standard îndeplinit, raportul Rule of Law pentru România în 2025 este foarte bun. Nu dorim să afectăm această stabilitate. 65 de ani cu formule de etapizare care se pot discuta, cu formule de remunerare care rămân în ecuația de proporționalitate între salariu și pensie, sunt câteva elemente pe care domnul prim-ministru le-a prezentat azi și reprezintă un punct de plecare.
Nu cred că domnul prim-ministru nu are în vedere etapizarea, pentru că ea s-a conturat ca certitudine. Am discutat cu foarte mulți magistrați și mi-au spus aș fi rămas dar faptul că se schimbă atât de des legea crează o insecuritate. Trebuie să căutăm ș să găsim formula să-i păstrăm în sistem. Un astfel de proiect poate să constituie punctul de plecare pentru dialogul onest cu magistrații”, a conchis Radu Marinescu.