UPDATE: Consiliul UE în format ECOFIN a adoptat marți, 8 iulie, recomandările de țară pentru Românie în cadrul procedurii numite semestrul european.
Totodată, Consiliul nu a inițiat sancționarea României pentru derapajul bugetar produs de guvernul Ciolacu, după ce guvernul Bolojan a adoptat pachetul de austeritate. În schimb, recomandă însă României „să înăsprească într‑o măsură considerabilă politica bugetară”.
Consiliul UE a venit cu mai multe recomandări
O altă recomandare este să consolideze cheltuielile totale pentru apărare și securitate și gradul de pregătire în aceste domenii, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei în conformitate cu concluziile Consiliului European din 6 martie 2025. Să înăsprească într‑o măsură considerabilă politica bugetară pentru a se asigura că nivelul cheltuielilor nete nu se abate de la traiectoria corectivă prevăzută în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive și pentru a consolida poziția externă. Să pună în aplicare setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025.
Având în vedere termenele aplicabile pentru finalizarea la timp a reformelor și a investițiilor în conformitate cu regulamentul (UE) 2021/241, să urgenteze implementarea planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU. Să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune (FEDR, FTJ, FSE+ și FC), fructificând, în măsura posibilului, oportunitățile oferite de evaluarea la jumătatea perioadei. Să utilizeze în mod optim instrumentele UE, inclusiv oportunitățile oferite de programul InvestEU și de platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, pentru a îmbunătăți competitivitatea.
O altă recomandare este să amelioreze calitatea și eficacitatea administrației publice și previzibilitatea procesului decizional, asigurându-se, în același timp, că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin desfășurarea de consultări adecvate cu părțile interesate, efectuarea de evaluări eficace ale impactului și simplificarea procedurilor administrative. Să pregătească mai bine
proiectele mari de infrastructură, să le acorde prioritatea cuvenită și să accelereze punerea lor în aplicare, să se asigure că proiectele de investiții publice mature sunt implementate în timp util și să promoveze investițiile private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.
Știrea inițială: Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că miza acestui demers este majoră: evitarea suspendării accesului României la fondurile europene și recâștigarea credibilității în fața Comisiei Europene și a investitorilor internaționali.
Alexandru Nazare spune că pachetul de măsuri fiscale include creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli
Pachetul fiscal, deja asumat de Guvern în Parlament, prevede o serie de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli care vor intra în vigoare de la 1 august. Printre cele mai importante modificări se numără majorarea TVA-ului general de la 19% la 21%, iar pentru categoriile care beneficiau de cota redusă de 9%, TVA-ul va urca la 11%. Totodată, accizele pentru carburanți, alcool și tutun vor crește cu 10%.
În paralel, Guvernul introduce o serie de noi contribuții și taxe: pensionarii care primesc pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti contribuții de sănătate (CASS) pentru sumele care depășesc acest prag, măsură valabilă până în ianuarie 2028. CASS vor plăti și șomerii, beneficiarii de ajutor social și revoluționarii, începând tot cu 1 august.
Guvernul a aplicat aceste măsuri fără concesii pentru cetățenii obișnuiți. Mamele aflate în concediu de creștere a copilului vor plăti contribuția la sănătate, iar pensiile și salariile vor rămâne înghețate până în anul 2026. În schimb, anumite sectoare economice au beneficiat de o abordare mai blândă: guvernul a redus nivelul de taxare pentru jocurile de noroc, bănci, hoteluri, cafenele și restaurante.
Guvernul a anunțat un plan de concedieri în sectorul public
Pe partea de cheltuieli, Guvernul a anunțat un plan de concedieri în sectorul public, dar a permis angajări limitate – în proporție de maximum 15% – doar în cazuri „temeinic justificate”. De asemenea, s-a decis majorarea rovinietei de la 28 la 50 de euro pe an, precum și o reducere cu 40% a subvențiilor acordate partidelor politice.
Planul fiscal actual face parte dintr-o strategie mai amplă de reforme, care va include încă două pachete suplimentare menite să genereze, în total, venituri suplimentare de 30 de miliarde de lei la bugetul de stat. Premierul Ilie Bolojan a declarat că aceste măsuri reprezintă un început necesar și obligatoriu, dar nu suficient. Scopul este clar: creșterea veniturilor la buget, reducerea cheltuielilor pe termen lung și prioritizarea investițiilor.
„Pachetele doi şi trei urmează să întregească aceste măsuri. Şi eu sper că aceste propuneri care au fost cuprinse în acest pachet pentru care astăzi Guvernul şi-a asumat răspunderea să fie un semnal, nu sunt neapărat suficiente, pentru că nu poţi din trei măsuri să corectezi asemenea deficite. Dar este un început necesar, obligatoriu”, a precizat premierul.
Guvernul și-a asumat răspunderea politică pentru acest pachet
Bolojan a subliniat că Guvernul și-a asumat răspunderea politică pentru acest pachet, în ciuda impactului social dur, și a avertizat că o lipsă de reacție pozitivă din partea agențiilor de rating și a Comisiei Europene ar putea duce rapid la pierderea încrederii investitorilor. Conform acestuia, România este în „ceasul al 11-lea” și are obligația să demonstreze partenerilor europeni și financiari că este capabilă să își corecteze dezechilibrele economice.
„Deci, fiind în ceasul al 11-lea, am luat decizia să ne asumăm astăzi răspunderea pe acest pachet de reforme fiscale, pentru care nu erau multe variabile. Aici nu e vorba de a lua nişte soluţii foarte diferite, sunt lucruri care trebuiau făcute, dar care e nevoie să fie continuate cu al doilea şi al treilea pachet, care să atace şi celelalte probleme”, a mai spus Ilie Bolojan.
Consiliul ECOFIN va verifica situația financiară a României din șase în șase luni, iar evoluția deficitului va fi atent monitorizată. Pachetul de măsuri prezentat astăzi la Bruxelles va constitui un test de credibilitate pentru Guvernul de la București și un punct de referință esențial pentru viitorul economic al țării.
