Și în Italia, ca și în Franța și Germania, subiectul relațiilor comerciale cu China este la ordinea zilei. Italia trebuie să fie din ce în ce mai precaută în ceea ce privește legăturile comerciale cu China, a declarat vineri ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, citat în legătură cu parteneriatul Romei în proiectul Inițiativei Belt and Road de la Beijing.

În 2019, Italia a devenit prima mare națiune industrializată care a semnat pentru această inițiativă, un proiect multinațional menit să extindă amprenta comercială a Chinei.

Cu toate acestea, până în prezent, nu s-au obținut prea multe rezultate din acest pact, care a fost semnat în timpul unei vizite de stat în Italia de către președintele chinez Xi Jinping și care urmează să fie reînnoit în 2024.

Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat anul trecut, înainte de a fi aleasă, că nu dorește să favorizeze expansiunea chineză în Italia sau în Europa.

„Contextul geopolitic și ceea ce am perceput mă conduce la o abordare și mai prudentă decât în trecut”, a declarat Giancarlo Giorgetti, citat de agenția italiană de presă ANSA, în marja unei reuniuni a Fondului Monetar Internațional la Washington D.C., potrivit Reuters. O evaluare finală a inițiativei va fi dată de Meloni, a spus el.

Economia germană depinde de Beijing

În Germania discuțiile pe aceeași temă crează contradicții. Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, se află în vizită în China, unde s-a remarcat printr-o serie de afirmaţii controversate referitoare la poziţia Beijingului faţă de Taiwan şi faţă de invazia militară rusă în Ucraina.

Vizita şefei diplomaţiei germane Annalena Baer­bock în China are scopul de a face clară poziţia Ger­ma­niei faţă de politicile Beijingului în condi­ţiile în care guvernul de la Berlin caută să re­du­că dependenţa economică de importurile chineze şi să se ferească de achiziţiile chineze în sectoare strategice.

De asemenea, la ni­vel politic, diplomaţia germană cri­tică Beijingul pentru inflamarea ten­siunilor prin simularea unei blo­cade militare asupra Taiwa­nului, unul din principalii ex­portatori de semiconductori ai lumii, la care Germania are nevoie de acces liber.

Și Franța are nevoie de China

Grupul german Volkswagen, cel mai mare contructor auto din lume, are peste 40 de fabrici în China, iar con­glo­meratul industrial BASF are 30 de uzine.

Ca și pentru companiile germane, și cele franțuzești au nevoie de China. De exemplu, grupul francez LVMH (Louis Vuitton), cel mai mare producător de bunuri de lux din lume, se laudă cu creşterea vânzărilor deoa­rece chinezii abia ieşiţi din carantină s-au repe­zit să-şi cumpere bijuterii şi genţi scumpe.

Și Re­nault s-a asociat anul trecut cu unul dintre cei mai mari constructori auto chinezi, Geely, pentru producţia de motoare cu combustie in­ternă. De asemenea, Dacia Spring este produ­să în China.