România, poziție strategică fermă la Summitul NATO de la Haga

Într-un context geopolitic volatil și marcat de amenințări hibride persistente, România își reafirmă angajamentul pentru apărarea colectivă și coeziunea transatlantică. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a participat marți la o cină de lucru la nivel înalt, organizată în marja Summitului NATO de la Haga, alături de omologii săi din statele aliate. Evenimentul a fost găzduit de ministrul Apărării al Regatului Țărilor de Jos și a constituit un cadru informal, dar strategic, pentru dezbateri de substanță privind viitorul Alianței.

NATO traversează o schimbare structural

Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile din cadrul cinei de lucru au reflectat profunzimea transformărilor care au loc în interiorul NATO.

„NATO traversează o schimbare structurală, care are ca elemente centrale o postură de apărare şi descurajare credibilă, centrată pe o arhitectură modernă de comandă şi control, forţe capabile să acţioneze la nivel multidomeniu, precum şi o capacitate avansată de proiectare a forţei şi sprijin logistic”, se arată în comunicatul MApN.

Această schimbare presupune nu doar adaptarea rapidă la noile provocări, ci și o reformă profundă a modului în care forțele aliate sunt pregătite, echipate și mobilizate pentru a face față amenințărilor în evoluție.

deputatul USR Ionuț Moșteanu
Ionuț Moșteanu (SURSA FOTO: Facebook, Ionuț Moșteanu)

Țările NATO se angajează să direcționeze 5% din PIB pentru apărare până în 2035

Miniștrii apărării din statele membre NATO au evaluat în acest cadru angajamentele naționale asumate și progresele privind noul obiectiv strategic – atingerea unui prag de 5% din PIB pentru apărare, până în anul 2035. Este un pas major în direcția consolidării capacităților colective de reacție, care marchează o recalibrare a priorităților în favoarea securității și descurajării eficiente.

NATO
Steag NATO/SURSA FOTO: Dreamstime

Pe agenda discuțiilor s-au aflat și măsurile de accelerare a generării de forțe, alături de nevoia urgentă de întărire a industriei europene de apărare. Liderii militari și politici au analizat, totodată, principalele evoluții de securitate care influențează direct stabilitatea spațiului euroatlantic, de la amenințările cibernetice și hibride până la presiunile geopolitice din Flancul Estic.

România, partener strategic activ în arhitectura de securitate a NATO

În cadrul intervenției sale, ministrul român al Apărării a subliniat rolul activ și credibil pe care România și-l asumă în structura aliată. Mesajul său a fost clar: România nu doar că își respectă angajamentele, ci le depășește, prin investiții consistente și consolidarea industriei naționale de apărare.

„România rămâne un aliat de încredere, profund angajat în consolidarea posturii de apărare şi descurajare a NATO. Susţinem creşterea investiţiilor în apărare, ca expresie a responsabilităţii noastre faţă de securitatea euroatlantică. În acelaşi timp, depunem eforturi susţinute pentru îndeplinirea ţintelor de capabilităţi şi pentru întărirea industriei naţionale de apărare”, a declarat Ionuţ Moşteanu.

Declarația reflectă continuitatea strategică a României în cadrul NATO și asumarea unui profil activ în actualul climat de securitate, marcat de instabilitate regională și amenințări emergente.

Flancul Estic este o prioritate strategică pentru București

În contextul geopolitic tensionat de la granițele estice ale Alianței, România continuă să joace un rol-cheie în asigurarea stabilității și descurajării militare. Participarea activă la misiunile și exercițiile NATO, găzduirea de structuri de comandă aliată și dezvoltarea capabilităților proprii poziționează Bucureștiul ca un pilon de securitate regională.

Summitul de la Haga a oferit, astfel, oportunitatea consolidării relațiilor bilaterale între România și partenerii săi strategici, dar și de reafirmare a determinării politice de a susține o arhitectură de securitate durabilă și robustă în cadrul NATO.

Participarea ministrului Ionuț Moșteanu la Summitul NATO de la Haga confirmă nu doar angajamentul politic și militar al României, ci și poziția sa strategică într-o Alianță aflată în plin proces de adaptare.