NATO și-a stabilit țintele: 5% din PIB pentru Apărare de la statele membre până în 2035

La summitul NATO care începe marți la Haga, statele membre au agreat o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare. Propunerea presupune atingerea unui nivel de 5% din PIB până în 2035, dar nu toate țările sunt de acord. Spania a obținut o excepție, considerând planul „irațional”.

Ținta NATO: 5% din PIB pentru Apărare până în 2035

În weekendul premergător summitului NATO de la Haga, cele 32 de state membre au căzut de acord asupra unui plan ambițios privind majorarea bugetelor de apărare. Conform noii formule propuse, fiecare stat membru ar urma să aloce 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare și încă 1,5% pentru domenii adiacente de securitate, cum ar fi infrastructura strategică și apărarea cibernetică.

Această propunere vine în contextul în care doar 9 țări din Alianță ating în prezent obiectivul minim stabilit în 2014 – anume alocarea a 2% din PIB pentru apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că noile planuri ar trebui susținute prin bugete anuale clare, care să reflecte un ritm constant de creștere a cheltuielilor în fiecare stat membru.

Spania obține o derogare și menține cheltuieli la 2,1% din PIB

Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat duminică faptul că țara sa nu va adera la noul angajament colectiv de 5%. În fața presei, acesta a descris inițiativa ca fiind „disproporționată” și „contraproductivă”, susținând că alocarea a 5% din PIB pentru apărare ar compromite bugetul destinat prestațiilor sociale.

Prin urmare, Spania a negociat o derogare care îi permite să rămână la un nivel de 2,1% din PIB pentru apărare. Liderul spaniol a declarat că această sumă este suficientă pentru a respecta obligațiile față de Alianță, fără a sacrifica echilibrul social intern.

O poziție susținută și de Washington

Creșterea bugetelor de apărare a fost un subiect insistent susținut de fostul președinte american Donald Trump, care a cerut în repetate rânduri statelor europene să își sporească contribuțiile. Propunerea actuală de 5% din PIB reflectă în mare parte această presiune exercitată asupra membrilor europeni.

În discursurile sale recente, Mark Rutte a transmis un mesaj ferm: liderii trebuie să le explice cetățenilor că Alianța are nevoie de aceste sume pentru a face față noilor provocări de securitate. Secretarul general NATO a subliniat că nu este vorba de o opțiune, ci de o necesitate strategică.

Etape clare și angajamente anuale

Spre deosebire de acordul din 2014, care a permis o perioadă de zece ani pentru atingerea țintei de 2%, planul actual cere angajamente anuale de creștere bugetară. Scopul este ca statele să adopte o planificare predictibilă, care să reflecte o voință politică clară și un efort continuu.

Rutte a insistat că, în lipsa unor acțiuni rapide, riscurile se vor agrava.

„De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor şi a le spune: avem societăţi bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acţionăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (…) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi ameninţaţi”, crede Mark Rutte.