Minecraft și Candy Crush ar putea dispărea din Europa? UE a luat în vizor costurile ascunse din jocuri

Autoritățile europene pentru protecția consumatorilor analizează practicile folosite de nouă companii din industria jocurilor video, inclusiv în titluri precum Minecraft, Candy Crush Saga, Clash of Clans și Valorant. În centrul verificărilor se află modul în care sunt prezentate costurile achizițiilor realizate cu monede virtuale și presiunile asupra jucătorilor pentru a cumpăra cantități mai mari decât au nevoie. Industria propune afișarea mai clară a prețurilor, pachete mai mici și posibilitatea unor rambursări, dar contestă interpretarea juridică a autorităților europene. Reprezentanții sectorului avertizează că modificările cerute ar putea face ca unele jocuri să nu mai fie rentabile pe piața europeană.

UE verifică modul în care sunt prezentate costurile reale din Minecraft, Candy Crush și alte jocuri

Investigațiile autorităților europene urmăresc dacă jucătorii pot identifica suficient de clar suma reală pe care o plătesc atunci când folosesc monede virtuale pentru achiziții în joc. Printre titlurile vizate se numără Minecraft, Candy Crush Saga, Clash of Clans și Valorant.

Disputa nu privește numai afișarea prețurilor, ci și drepturile consumatorilor asociate tranzacțiilor realizate prin intermediul monedelor virtuale. Autoritățile pentru protecția consumatorilor cer o prezentare mai transparentă a costurilor și eliminarea practicilor care îi pot determina pe utilizatori să cumpere mai multă monedă virtuală decât le este necesară.

Reprezentanții industriei avertizează însă că aplicarea acestor cerințe ar putea presupune modificări ample și costisitoare ale unor jocuri. În anumite cazuri, susțin organizațiile din domeniu, schimbările ar putea afecta inclusiv modul în care funcționează jocurile în prezent.

Industria jocurilor contestă modul în care sunt tratate monedele virtuale

Video Games Europe și Federația Europeană a Dezvoltatorilor de Jocuri au răspuns miercuri solicitărilor autorităților, contestând în special modul în care sunt clasificate monedele utilizate în interiorul jocurilor.

„Nu sunt bitcoin sau criptomonede și nici nu ar trebui definite ca atare”, au spus ele.

Organizațiile din industrie susțin că o reproiectare extinsă a sistemelor existente ar putea genera costuri atât de mari încât distribuirea anumitor jocuri în Europa să nu mai fie viabilă economic. Riscul ar fi mai ridicat în cazul studiourilor mici, care dispun de resurse financiare și tehnice mai reduse pentru asemenea modificări.

Un avocat al companiilor din industrie contestă interpretarea Rețelei CPC

Abordarea autorităților europene a fost pusă sub semnul întrebării și de Andreas Lober, avocat care oferă consultanță companiilor din industria jocurilor video. Într-un comentariu publicat joi, acesta a susținut că interpretarea legislației existente ar putea depăși cadrul actual.

„Deși rețeaua CPC susține că aplică legile existente, se pare că le extinde, posibil dincolo de limitele permise”, a scris el.

Potrivit argumentelor prezentate de Lober, stabilirea unui preț exact în euro pentru fiecare obiect virtual poate deveni dificilă atunci când monedele din joc sunt cumpărate în pachete la prețuri diferite sau sunt obținute de utilizatori chiar prin activitatea desfășurată în joc.

Avocatul susține, de asemenea, că tratarea fiecărui schimb efectuat cu monedă virtuală drept o tranzacție distinctă a consumatorului ar putea avea efecte suplimentare. O asemenea interpretare ar putea genera notificări repetate către utilizatori și mai multe drepturi de anulare care s-ar suprapune.

Companiile propun pachete mai mici și prețuri orientative în bani reali

Industria jocurilor video a prezentat propriile soluții pentru reducerea diferențelor dintre cantitatea de monedă virtuală cumpărată și cea necesară efectiv pentru achiziționarea unui anumit obiect. Una dintre variante presupune introducerea unor încărcări personalizate sau a unor pachete mai mici de monedă virtuală.

În acest fel, jucătorii nu ar mai trebui să achiziționeze o cantitate substanțial mai mare decât cea necesară pentru produsul virtual dorit. Companiile propun, totodată, afișarea unor prețuri orientative exprimate în bani reali, astfel încât utilizatorii să poată evalua mai ușor costul unei achiziții.

O altă măsură oferită de industrie este posibilitatea rambursării pachetelor care nu au fost utilizate deloc. Restituirea banilor ar putea fi solicitată în termen de 48 de ore, însă numai în anumite condiții.

Industria reclamă lipsa unui acord asupra unor propuneri suplimentare

Negocierile dintre reprezentanții sectorului și autoritățile europene nu au dus până acum la o soluție acceptată de ambele părți. Directorul general al Federației Europene a Dezvoltatorilor de Jocuri, Jari-Pekka Kaleva, a criticat joi poziția adoptată de Rețeaua CPC în cadrul discuțiilor.

„Este regretabil că rețeaua CPC nu a fost pregătită să dezvolte propuneri suplimentare din partea industriei”, a declarat directorul general al federației, Jari-Pekka Kaleva, în comentariul de joi.

Autoritățile de reglementare susțin, în schimb, că discuțiile desfășurate anterior nu au produs modificări considerate satisfăcătoare în ceea ce privește practicile contestate.

Companiile sunt abordate individual, iar aplicarea legii ar putea continua la nivel național

Autoritățile pentru protecția consumatorilor au trecut acum la discuții cu fiecare dintre companiile vizate, după ce negocierile anterioare cu reprezentanții industriei nu au rezolvat problemele semnalate.

Dacă preocupările autorităților rămân fără răspuns, pot urma măsuri de aplicare a legislației la nivel național. Printre principalele solicitări se află prezentarea mai clară a prețurilor, respectarea drepturilor de anulare ale consumatorilor și consolidarea protecției copiilor în cazul achizițiilor realizate în jocuri.