evidentele oficiale.
Sa treci Dunarea cu masina costa, si nu putin. Desi traficul atinge cote ametitoare, incasarile nu sunt deloc pe masura.
Parca mai des ca in alti ani, la sfarsit de saptamana romanul si-a aruncat bagajele in masina si a intins-o spre mare. O sosea si asa aglomerata, pe ruta Bucuresti – Constanta, ii scoate in drum, la Fetesti, barierele. Toata lumea o stie drept „taxa de autostrada”, 17 kilometri peticiti, de altfel. In realitate, „taxa” este „tarif pentru trecerea podurilor dunarene” si a ajuns la 50.000 de lei/autoturism. Camioanele si autobuzele platesc de cinci ori mai mult: 250.000 de lei. Primesc in schimb un petic de hartie care arata mai prost decat un bilet la meci – bonul cu valoare fixa. Dar daca tichetele de la meci sunt ilegale daca nu sunt tiparite pe hartie securizata, cele de la bariera arata ca si cum ar fi scoase la imprimanta. De casa de marcat, obligatorie pentru orice butic, nici nu poate fi vorba.
Potrivit unui studiu facut la nivelul anului 1998 cu privire la oportunitatea autostrazii, 20.000 de autovehicule fac zilnic drumul intre Capitala si litoral. Politia Rutiera a notat o crestere semnificativa a traficului, cu preponderenta in zona litoralului, in ultimii ani, astfel incat numarul real de masini ar putea fi mult mai mare.
Un calcul simplu arata ca Agentia Control Incasare Fetesti – Cernavoda ar fi trebuit sa stranga aproximativ 380 de miliarde lei in primele sapte luni ale anului. Paradoxal, suma incasata oficial este de peste zece ori mai mica, anume 35,6 miliarde lei. In ciuda celor 288 de controale interne, plus patru ale Politiei Economice, si a celor noua sanctiuni disciplinare, cauza evaporarii banilor ramane incerta.
O varianta ar fi ca incasatorii te lasa sa treci fara bon. Unii soferi sustin ca 20-30.000 de lei sunt de ajuns. Dar diferenta este prea mare pentru a fi pusa numai pe seama micii spagi, cu atat mai mult cu cat
s-au facut controale. Nu este de ignorat riscul mare de evaziune pe care il au tichetele utilizate. In spatele unora contrafacute se pot invarti sume bunicele. Directorul Administratiei Nationale a Drumurilor (AND), Mihai Basulescu, spune ca „bonurile sunt legale”, iar „emiterea de facturi ar presupune un timp mult mai indelungat”.
Situatia e similara la Giurgeni – Vadu Oii. La o taxa de 40.000 de lei, chiar si la media de trafic pe tara (desi drumul e unul dintre cele mai circulate), rezulta incasari peste cele declarate oficial (34, fata de 27 de miliarde in primele sapte luni).
Per total, in 2002 AND a incasat numai 94 de miliarde, care s-au varsat la comun in bugetul Administratiei. Suma ar putea fi de sapte-opt ori mai mare. Pentru un judet cum e Timisul, pana si dublul sumei inseamna mai mult decat bugetul pentru strazi. Asta in timp ce mai toti primarii se plang ca banii pe care ii primesc pentru infrastructura rutiera sunt insuficienti. {i ca, daca in unele orase s-a asfaltat mai mult ca in alti ani, fondurile provin din credite externe.