El a amintit că, după cum susțin sursele din diplomație, singurul ministru de Externe care a insistat asupra importanței componentelor economice în evaluarea ambasadorilor a fost Lazăr Comănescu. De atunci, însă, niciun ministru nu a mai abordat subiectul în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR), desfășurată la sfârșitul lunii august.

”Cred că singurul ministru de Externe (…) Lazăr Comănescu a zis că este momentul ca, în evaluarea ambasadorilor, partea economică să prevaleze. De atunci n-am mai auzit niciun ministru de Externe, şi participă la fiecare sfârşit de lună august la celebrul RADR – Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Româneşti – nimic despre economie.

N-au niciun fel de target. Când targetul ar fi foarte simplu: domnule, pleci pe o zonă, schimburile comerciale la plecare sunt 200 de milioane, dacă tu nu faci 400 de milioane la întoarcerea din mandat, poţi să uiţi de cariera de diplomat”, a spus Daraban.

Diplomația română trebuie să prioritizeze economia

Daraban a arătat că soluția ar fi introducerea unor “target-uri” clare: fiecărui diplomat trimis într-o anumită zonă ar trebui să i se propună un obiectiv de dublare a schimburilor comerciale.

Astfel, dacă la sosirea diplomatului valoarea exporturilor României într-o țară era de 200 de milioane de euro, mandatul său ar fi considerat un succes numai dacă, la plecare, schimburile ating cel puțin 400 de milioane.

El a subliniat că, în lipsa unor astfel de obiective, diplomații nu pot fi trași la răspundere pentru performanța economică a posturilor pe care le conduc.

Facilități fiscale – un model care trebuie extins

Președintele CCIR s-a referit apoi la facilitățile fiscale incluse în “ordonanța trenuleț”, menite inițial să sprijine sectoarele de IT, construcții și agricultură. El a explicat că, deși aceste domenii au beneficiat de scutiri de impozite și taxe, „multe alte sectoare productive, precum industria mobilei sau cea a construcțiilor navale, nu au avut acces la aceste facilități, deși aduc valoare adăugată semnificativă economiei românești”.

Daraban a spus că aceste facilități trebuiau privite ca o normalitate și extinse către întregul sector productiv, pentru a stimula creșterea capacității industriale.

„Sunt multe alte sectoare care aduc valoare adăugată României. Şi din păcate n-au beneficiat toţi de acele facilităţi, considerate fiind în continuare facilităţi. A fost o normalitate, pur şi simplu”, a precizat preşedintele CCIR.

În opinia sa, Guvernul ar trebui să creeze un cadru fiscal predictibil, care să permită programarea pe termen lung a investițiilor și să încurajeze companiile să-și extindă producția în România.

El a avertizat că, în absența unor astfel de măsuri, companiile vor continua să importe bunuri de consum în loc să le producă local, ceea ce afectează negativ balanța comercială și reduce potențialul de creare de locuri de muncă bine plătite.

Creșterea PIB-ului bazat pe producție internă

Mihai Daraban a atras atenția asupra dezechilibrului dintre consum și producție. El a menționat că România „nu produce suficient”, iar Produsul Intern Brut (PIB) trebuie consolidat pe baza consumului de produse fabricate în țară.

Președintele CCIR a citat cifra de 126 de miliarde de euro, reprezentând importurile de bunuri de larg consum ale românilor, și a subliniat că aceste date reflectă preferințele reale ale consumatorilor și indică sectoarele în care este nevoie urgentă de investiții.

Daraban a apreciat că, deși este „sănătos să creștem PIB-ul pe consum”, acest consum trebuie să fie orientat către bunuri produse local, indiferent de naționalitatea investitorului. El a atras atenția că România rămâne pe ultimul loc în UE în ceea ce privește inovarea și cercetarea, conform datelor Eurostat, ceea ce face dificilă dezvoltarea de branduri cu valoare adăugată mare. Exemplul dat – faptul că niciun televizor sau râșniță de cafea nu se asamblează în România – a evidențiat necesitatea atragerii de investiții în bunuri de larg consum.

„Trebuie să ne îngrijoreze faptul că nu producem nimic în România. Faptul că acest stat s-a bucurat întotdeauna la TVA pe care persoana fizică o donează statului când se duce de Black Friday şi îşi cumpără râşniţă de cafea, cuptor cu microunde, aspirator. Vor trebui nişte măsuri şi aici aşteptăm răspuns. Ce putem face? Ce va face Guvernul pe care îl veţi păstori pentru atragerea acelor investiţii în România pentru bunuri de larg consum.

Avem oglinda consumatorului român (…) cel mai bun sondaj de opinie în rândul consumatorului este cifra de la import. Aceea de 126 de miliarde de euro. Dacă o analizăm, vedem cu adevărat ce vrea consumatorul din România, pentru că la el ne raportăm.

Eu cred că etapa în care România va face exporturi cu valoare adăugată mare este departe. Şi Eurostat spune că suntem pe ultimul loc la inovare-cercetare în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că brand românesc cu valoarea adăugată mare, substanţială, nu avem, trebuie să recunoaştem. (…)

Cred că cea mai prăpădită gospodărie din România are televizor. Noi nu asamblăm niciun televizor în România. V-am spus de râşniţă de cafea, nici aia. Sunt nişte obiective pe care trebuie să le atingem ca să satisfacem acest consum intern. Este foarte sănătos să creştem PIB-ul pe consum, dar PIB-ul pe consum produs în România, indiferent de naţionalitatea producătorului”, a precizat preşedintele CCIR.

Reorganizare administrativă și digitalizare

Președintele CCIR a reluat și tema reorganizării administrative, pe care a lansat-o încă din 2019 și a reluat-o în 2024. El a explicat că România are un aparat bugetar prea extins la nivel local: „Din aproximativ 600.000 de bugetari, 467.000 lucrează în administrația publică locală, iar restul în centrală.

Programele de austeritate nu pot rezolva această problemă – soluția este reorganizarea: abolirea comunelor sub 5.000 de locuitori sau a orașelor sub 10.000 și redefinirea unităților administrative pe bază de curți de apel.” Această reformă ar, potrivit lui Daraban, să asigure un buget confortabil pentru acordarea de facilități mediului de afaceri, nu introducerea de noi impozite.

„Şi un exemplu elocvent este următorul: la Registrul Comerţului, entitate a Ministerului Justiţiei şi, din câte ştiu, Ministerul Justiţii pare a fi parte din statul român, figurează 1.265.000 de agenţi economici activi şi în funcţiune. Şi întreb şi eu: de ce sunt doar 866.601 care au depus bilanţ?. (…)

În timpul mandatului meu, an de an am ridicat această problemă. În 2014 erau 140.000, s-au făcut 170.000, a venit alt an – 210.000. Iată că am ajuns la 400.000 care figurează activi şi în funcţiune şi nu le bate nimeni la poartă, pentru că ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală”, baza de date pe care ne controlează pe toţi este baza de date a celor care au depus bilanţul la Fisc. Punct”, a afirmat Daraban.

În fine, el a semnalat întârzierile din procesul de digitalizare administrativă. Referindu-se la Registrul Comerțului, care indică 1,265 milioane de firme, dintre care doar 866.601 au depus bilanț, Daraban a spus că „nu poți ignora aproape 400.000 de entități active care nu apar în evidențele ANAF”. Această discrepanță, a subliniat el, reflectă lipsa interoperabilității sistemelor și insistența pe hârtie în locul serviciilor online, ceea ce plasează România pe ultimele locuri în UE.

La dezbaterea organizată de CCIR au fost invitați ambii candidați la prezidențiale, dar numai George Simion a confirmat participarea. Daraban a arătat că aceste teme vor rămâne pe agenda CCIR, indiferent de rezultatul alegerilor.