Microsoft își lansează propriile modele de inteligență artificială: schimbare majoră în strategia AI

Microsoft a prezentat o serie de șapte modele de inteligență artificială la conferința anuală Build 2026, desfășurată la San Francisco. Compania urmărește astfel să reducă dependența de alte firme de AI în care a investit miliarde de dolari.

Mișcare importantă în tehnologie: Microsoft lansează șapte modele AI proprii

Mustafa Suleyman, directorul executiv al Microsoft AI, a afirmat că, după ajustarea modelelor pentru firma de consultanță McKinsey, compania a depășit performanța GPT-5.5 de la OpenAI în ceea ce privește calitatea. În plus, estimările arată o eficiență a costurilor de zece ori mai bună, pe baza datelor publice despre prețurile scalate în funcție de dimensiunea modelelor.

„Credem că a sosit momentul ca fiecare companie să treacă de la adoptarea unui model de frontieră la participarea deplină la acest model”, a spus Satya Nadella la conferință.

Lansarea principală este MAI-Thinking-1, primul model de raționament de la Microsoft, antrenat de la zero pe date curate, licențiate comercial, fără distilare din sisteme terțe.

Modelul are 35 de miliarde de parametri activi și o fereastră de context de 256.000 de jetoane, fiind conceput pentru instrucțiuni complexe în mai mulți pași, raționament în context lung și generare de cod. În paralel, Microsoft a prezentat MAI-Code-1-Flash, un model de codare care transformă descrierile textuale în cod sursă pentru aplicații și site-uri web, integrat acum în GitHub Copilot și Visual Studio Code.

Prin rularea propriilor modele pe infrastructura Azure, compania poate evita taxele către furnizori terți și transfera economiile către dezvoltatori. Evaluările orbe realizate de partenerul independent Surge arată că MAI-Thinking-1 a fost preferat Claude Sonnet 4.6 de la Anthropic și se compară cu Claude Opus 4.6 în teste de codare.

Cip cuantic Majorana 2 și progrese în calculul cuantic

Microsoft a anunțat la Build că cipul său cuantic Majorana 2 este de 1.000 de ori mai fiabil decât predecesorul său. Compania consideră această evoluție un pas semnificativ spre realizarea unui computer cuantic comercial. Qubiții, unitățile fundamentale ale calculului cuantic, sunt extrem de sensibili la vibrații și temperaturi.

Cipul Majorana 2 crește timpul de supraviețuire al qubiților la aproximativ 20 de secunde, comparativ cu milisecundele anterioare. Zulfi Alam, vicepreședinte corporativ Microsoft Quantum, a declarat: „Vom avea o mașină cuantică în 2029 care poate rezolva probleme viabile din punct de vedere comercial și rezonabile.”

Cipul are momentan 12 qubiți, însă pentru o mașină utilă ar fi necesari milioane. Microsoft mizează pe qubiți topologici, inspirați de proprietățile unei cvasi-particule teoretizate de fizicianul italian Ettore Majorana în anii 1930.

Deși cercetările anterioare au ridicat semne de întrebare, cipul de a doua generație aduce îmbunătățiri, inclusiv înlocuirea aluminiului cu plumb ca supraconductor. Cercetările nu au fost încă evaluate de colegi, iar unii fizicieni cer mai multe detalii.

Contextul investițiilor și IPO-urilor în AI

Microsoft își dezvoltă modelele proprii într-un moment în care companiile în care a investit pregătesc lansări publice. Anthropic, compania din spatele Claude, a depus o ofertă publică inițială confidențială pe 1 iunie, după ce a strâns 65 de miliarde de dolari în runda Seria H, ridicând evaluarea la 965 de miliarde de dolari.

OpenAI se pregătește, de asemenea, pentru o depunere confidențială. Microsoft a investit 13 miliarde de dolari în OpenAI și până la 5 miliarde de dolari în Anthropic, punând la dispoziție modelele ambelor companii prin Azure.

Aceste mișcări reflectă strategia Microsoft de a-și întări autonomia în domeniul AI și de a integra tehnologiile proprii în produsele și serviciile sale. Lansarea propriilor modele permite companiei să ofere soluții optimizate pentru dezvoltatori, evitând costuri suplimentare și limitări impuse de furnizori terți.