Întâlnirea miniștrilor de finanțe din cele mai importante 20 de economii ale lumii, G20, din Mexic s-a concentrat pe crearea unor mecanisme de urgență ale Uniunii Europene, astfel încât să se poată reacționa rapid atunci când apar probleme. Mai exact, se dorește, până în aprilie, crearea unei plase de siguranță cu fonduri de urgență ce se ridică la 1.950 miliarde dolari.
Cea mai mare parte a banilor urmează să fie puși la dispoziția Fondului European de Stabilitate Financiară, care va fi combinat cu Mecanismul European de Stabilitate, respectiv 1.000 de miliarde de dolari, în timp ce FMI va primi o finanțare suplimentară de aproximativ 600 miliarde dolari. Fiind puse la socoteală și resursele din prezent ale FMI, de 358 miliarde dolari, reiese că șefii finanțelor lumii au calculat un necesar de aproape 2.000 de miliarde de dolari.
Decizia finală urmează a fi luată tot de către Germania, care ar trebui să aprobe în următoarele zile atât ajutorul financiar pentru Grecia, cât și acesta pentru FMI și FESF. Autoritățile germane ar trebui să aprobe fondurile suplimentare înainte de Summitul European din 1-2 martie, adică sfârșitul acestei săptămâni.
Într-un fel sau altul, bolovanul datoriilor suverane s-a rostogolit în toată lumea, temerile fiind acum de aruncarea în criză a majorității economiilor și a instituțiilor financiare mondiale, începând cu FMI, organizația care reunește 187 de țări și care are o expunere majoră pe statele europene. Iar oprirea bolovanului din rostogolire depinde în cea mai mare măsură de Angela Merkel și de Parlamentul Germaniei, care ar putea arunca în haos toate piețele financiare internaționale dacă nu acceptă deblocarea fondurilor suplimentare.