Liderul social-democrat a subliniat că așteaptă proiectul privind Legile Securității la Parlament, unde va fi supus mai multor dezbateri.
„Am înțeles că se vine prin demers guvernamental, le așteptăm la Parlament. Nu vor trece prin Parlament ca prin brânză. Vor fi cu dezbateri”, a declarat Marcel Ciolacu.
Anterior, președintele PSD a spus că draftul cu legile securității naționale „nu este o prioritate, şi este posibil să aibă modificări”.
„Parlamentul s-a pregătit, are o comisie specială. Aşteptăm tot pachetul de legi să iasă din Guvern, să-l asume Guvernul şi Coaliţia şi pe urmă intră în dezbatere publică. Când se va întâmpla… Are şi preşedintele (Klaus Iohannis – n.r.) atributul său la promulgare, poate să retrimită dacă există anumite probleme. Nu va fi ceva făcut pe sub uşă.
Am cunoştinţă de acest draft. Am acest draft pe un stick la mine în birou. Îmi cer scuze, nu l-am pus în calculator şi nu m-am uitat în el şi nu l-am citit pentru că nu este o prioritate, şi este posibil să aibă modificări”, a spus Marcel Ciolacu în iulie.
Potrivit informațiilor transmise de g4media.ro, proiectele de legi ale securității naționale sporesc semnificativ puterile serviciilor de informații, le oferă imunitate ofițerilor și obligă cetățenii să colaboreze la cererea serviciilor. Proiectele au fost elaborate, conform declarațiilor premierului Ciucă, de instituțiile responsabile.
De asemenea, Serviciul de Informații Externe (SIE) a admis într-un răspuns pentru umbrelastrategica.ro că proiectele legilor securității naționale sunt „variante de lucru ce urmează să parcurgă procesele legislative”.
Prima reacție a SRI la Legile Securității Naționale
Directorul SRI Eduard Hellvig a declarat în trecut, referitor la pachetul de legi privind securitatea naţională, care a provocat critici atât în mediul politic, cât şi din partea societăţii civile, că va comenta conţinutul acestora după ce vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, care va include consultare publică.
Eduard Hellvig a arătat că aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani şi că SRI a solicitat constant instrumente legale, care să le permită să fie mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România. Hellvig a vorbit despre ”securism”, cel mai periculos virus dezvoltat în laboratoarele Securităţii, care a pătrus adânc în societatea românească şi pe care l-a definit ca fiind, printre altele, ”acea idee că în spatele a orice se ascunde neapărat un interes obscur şi neapărat de rea intenţie”.
„De peste două săptămâni se discută despre legile securităţii naţionale. Este normal ca societatea să fie preocupată de aceste legi, dar dezbaterea e centrată doar pe SRI ceea ce desigur poate da de gândit. Având în vedere dorinţa legitimă a societăţii de a consolida democraţia şi de a respinge reglementări care pot evoca spectrul nefast al pericolor totalitare, este necesar să fac câteva precizări.
Această declaraţie poate arăta viziunea SRI-ului de astăzi, pe care o împărtăţesc când e vorba de rolul serviciilor de infromaţii într-o societate.
Structurile de informaţii trebuie să fie în serviciul cetăţenilor, prin tot ceea ce întreprind, respectând legile ţării, drepturile şi libertăţile civile. În democraţie este nevoie de echilibru, pe de o parte de respectarea drepturilor civile, iar pe de altă parte, iar pe de altă parte, de consolidarea instituţiilor statului în faţa unor ameninţări fără precendent, aşa cum sunt cele pe care le parcurgem în prezent”, a declarat Eduard Hellvig.
