‘Exporturile României în ultimii cinci ani (2012 faţă de 2008) au crescut pe ansamblu cu 34%, grupele de produse cu cele mai semnificative creşteri fiind produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică), reprezentând circa 43% din total export România, creştere 33,8%, cu principalele pieţe de export Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Ungaria, Federaţia Rusă; produse ale industriei chimice şi mase plastice, reprezentând circa 16% din total export România, creştere 57,8%, cu pincipalele pieţe Germania, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Italia, Franţa; produse agroalimentare, cu circa 9% din total, în creştere 57,8%, principalele pieţe de export fiind Egipt, Spania, Arabia Saudită, Italia, Ungaria, Franţa, Turcia, Olanda; mobilă şi alte produse ale industriei lemnului, reprezentând circa 8% din total export, în creştere cu 46,4%, principalele pieţe de export fiind Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Olanda, Japonia, Turcia’, a explicat Donescu.

Pentru 2013, Donescu a precizat că cele mai reprezentative creşteri la export în acest an, peste medie, se estimează la autovehicule de transport rutier (peste 5%) precum şi părţi şi accesorii autovehicule şi vehicule aeriene (peste 17%), mai ales către Germania, Franţa, Italia, Federaţia Rusă, Turcia; produse electronice, electrotehnice şi optice (peste 4%), către Germania, Italia, Ungaria, Franţa, Olanda; produse farmaceutice de bază şi preparate farmaceutice (circa 14%), în principal spre Germania, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Franţa, Danemarca; mobilă (circa 14%), către Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Olanda, produse rezultate din prelucrarea lemnului (peste 11%), către Italia, Japonia, Turcia, Egipt, Germania; produse agroalimentare (circa 6%), din care mai ales cereale în Egipt, Spania, Arabia Saudită, Italia si Spania, seminţe oleaginoase în Spania, Ungaria, Franţa, Turcia, Olanda.

Estimările privind importurile prevăd creşteri peste medie la produse agroalimentare (circa 30%), mai ales din Ungaria, Germania, Polonia, Bulgaria, Olanda şi Italia, calculatoare şi produse electronice, electrotehnice şi optice (circa 14%) în principal din Germania, Franţa, Italia, R. P. Chineză, Ungaria, mijloace de transport (circa 12%), din Germania, Franţa, Italia, produse de cocserie şi obţinute din prelucrarea ţiţeiului (circa 10%) în principal din Kazahstan, Federaţia Rusă, Polonia.

Oficialul ME a atras atenţia că nu trebuie să mai fim ‘rigizi în abordări’ şi să ne preocupe scăderea deficitului comercial, deoarece şi importurile pot fi importante, depinde doar ce anume se importă.

‘Există o preocupare privind reducerea deficitului şi insistenţa pe export. Lucrurile se schimbă. Nu trebuie să fim tot timpul atât de rigizi în abordări. Este foarte important şi importul. Problema este ce anume importăm, care este calitatea importurilor şi, pe acel lanţ valoric, unde mă situez. Nu doar exportul e important, ci şi importul. Contează însă ce anume import şi cum e folosit el. Pentru că, dacă import şi este un produs finit, nu mă avantajează foarte mult, dar dacă e un import pe lanţul valoric şi eu reexport un produs, aducând anumite componente este foarte bine. De aceea aş insista foarte mult pe importul de know how, de tehnologie, pe care să le adăugăm în aceste produse’, a spus Donescu.

SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: