Numărul falimentelor, al firmelor închise şi al insolvenţelor se ridică la zeci de mii în ultimele 18 luni, iar şomajul creşte. Putea fi şi mai rău, dacă n-ar fi existat „câştigătorii“ crizei.

Rata şomajului a ajuns la 7,43% în iulie, în uşoară scădere faţă de luna anterioară (-0,01%), cu un total de aproape 680.000 de şomeri, conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, însă, numărul şomerilor înregistraţi este mai mare cu aproximativ 107.000, adică cu 18,6%.

Cu toate că majorarea ratei şomajului este semnificativă în ultimul an (în ianuarie 2009, numărul celor neangajaţi era doar 445.000), economia autohtonă rămâne pe unul dintre locurile „codaşe“ în topul european. Diferenţa dintre economiile bazate pe producţie şi export şi cele cu o mai mare pondere a serviciilor (inclusiv a construcţiilor) a devenit evidentă în urma crizei. După cum se poate observa în cazul Germaniei, cu o rată de 7,6%, versus Spania, cu peste 19%.

Deşi economia noastră a reuşit să păstreze un nivel relativ redus al şome­rilor, România nu se încadrează în categoria statelor bazate puternic pe producţie şi export. Cel puţin până în 2008, anul de creştere economică istorică, majorarea produsului intern brut s-a bazat pe servicii şi pe un sector imobiliar-construcţii extrem de puternic. Cu toate acestea, chiar şi printre companiile din servicii se găsesc firme care nu au făcut deloc disponibilizări.

Şi totuşi, unii constructori sunt pe plus

Compania de mobilă Lemet, spre exemplu, care include şi o reţea proprie de magazine, a resimţit semnificativ efectele crizei de anul trecut. Vânzările magazinelor din reţea s-au ridicat la 82 milioane lei, cu aproximativ 35% mai mici decât în anul precedent, la o cifră de afaceri de 61 milioane lei. „Ne-am concentrat pe un singur obiect de activitate, am fost receptivi la mediul în care lucrăm, am fost prudenţi în privinţa iniţiativelor financiare. Dar nu am făcut concedieri şi nici nu dorim acest lucru“, explică Alexandru Rizea, fondatorul şi proprietarul companiei cu aproximativ 400 de angajaţi.

Nici grupul de firme Comesad din judeţul Argeş, care are ca obiect de activitate lucrări de drumuri şi poduri sau alte construcţii din sectorul petrolier, nu a făcut disponibilizări şi nici nu a micşorat salariile. „Chiar dacă rezultatele au fost mai slabe anul trecut decât în 2008, grupul a rămas pe profit, ceea ce ne-a permis păstra­rea angajaţilor“, spune Virgil Dumitru, acţionar al companiei. Cele şase companii din grup au aproximativ 500 de angajaţi.

Farmaceuticele nu concediază

În zona sectoarelor economice mai puţin afectate de recesiune se află şi companiile farmaceutice. Distribuitorul de produse farma Farmexpert a mers împotriva trendului general şi a angajat personal şi anul trecut, şi în 2010. Câte 50 de persoane au intrat în rândurile salariaţilor în ultimii doi ani, astfel încât, în prezent, numărul total se ridică la 850 de angajaţi. „În România, consumul de medicamente pe cap de locuitor este de patru-cinci ori mai mic decât în Franţa sau Germania şi la jumătate faţă de Ungaria. Aceasta înseamnă că mai avem destul de mult de recuperat pe această piaţă“, explică Eugen Banciu, fondatorul companiei. „Industria farma va creşte până la media europeană chiar dacă perioada următoare va fi dificilă“, arată Eugen Banciu. Farmexpert este cel de-al doilea mare distribuitor de medicamente din România, cu o cotă de piaţă de 12% şi o cifră de afaceri de 1,08 miliarde lei în 2008, în creştere cu 50% faţă de 2008. „În primele şase luni din 2010, rezultatele au continuat să fie pe trend ascendent, cu o creştere a cifrei de afaceri de circa 39%, iar pentru întregul an estimăm o valoare a acesteia de 1,3 miliarde lei“, spune Banciu. Problemele sectorului farma vin tot de la plăţile efectuate de stat. Printre puţinele companii care au mai făcut angajări în ultima vreme se numără reţelele de supermarketuri şi hipermarketuri, care şi-au continuat expansiunea, precum şi o serie de call-centere.

0,68 milioane şomeri numără România la finalul lui iulie, conform ANOFM, nivelul relativ redus fiind posibil şi datorită companiilor care nu au concediat