Magazinele moderne atrag clientii cu bani

Pana in urma cu zece ani, comertul modern cu autoservire, dupa modelul occidental, era una dintre nostalgiile celor care avusesera ocazia sa viziteze tarile vestice. Concernele internationale si intreprinzatorii locali au sesizat oportunitatea creata pe piata romaneasca imediat dupa 1990. Orasele mari au fost primele care si-au schimbat „fata” comerciala datorita investitiilor substantiale realizate de giganti ca Metro, Rewe (magazinele Billa), Delhaize „The Lion” (Mega Image) etc.Comertul civil

Pana in urma cu zece ani, comertul modern cu autoservire, dupa modelul occidental, era una dintre nostalgiile celor care avusesera ocazia sa viziteze tarile vestice. Concernele internationale si intreprinzatorii locali au sesizat oportunitatea creata pe piata romaneasca imediat dupa 1990. Orasele mari au fost primele care si-au schimbat „fata” comerciala datorita investitiilor substantiale realizate de giganti ca Metro, Rewe (magazinele Billa), Delhaize „The Lion” (Mega Image) etc.
Comertul civilizat este apreciat si in orasele mai mici, cu mentiunea ca, in mentalitatea celor care evita sa intre intr-un supermarket, un magazin elegant este sinonim cu produse de lux, foarte scumpe. Aceasta impresie, de cele mai multe ori neverificata, este mai puternica in zonele sarace, cu multi someri.
Amplasat in cel mai mare cartier din Galati, magazinul „Km 0” a fost primul supermarket deschis in orasul de pe Dunare. Reactia locuitorilor a fost pozitiva, in sensul ca in prima luna s-au inregistrat vanzari record, iar clientii formau cozi interminabile la intrare. Prin acest magazin care se intinde pe 1.200 mp si care deserveste zilnic aproximativ 1.000 de clienti, s-a deschis o noua epoca in comertul galatean. Numai ca, potentialul economic zonal in scadere conduce in prezent la rularea unui volum de marfa diminuat fata de 1998, primul an de functionare, chiar daca incasarile au crescut cu aproximativ 10%. „Galatiul a avut in Combinatul Siderurgic un motor care acum scartaie, iar ca zona economica trece printr-un declin”, explica Florin Juganaru, administratorul SC Sistem Impex SRL, firma care a realizat investitia in „Km 0”.
Clientii apreciaza economia de timp
Problemele financiare ale populatiei ii preocupa si pe marii investitori. Din 1996, anul intrarii in Romania si pana in prezent, Metro a deschis cinci magazine: doua in Bucuresti si cate unul la Timisoara, Brasov si Constanta. Expansiunea va continua, insa declinul economic determina conducerea renumitului lant de magazine cash & carry la multa chibzuinta: „Vom analiza detaliat situatia financiara a agentilor economici si puterea de cumparare a populatiei pentru a ne decide asupra zonelor in care sa ne extindem”, afirma Dusan Wilms, director general al Metro Rom Invest.
Deoarece revista Capital a prezentat de curand atat dezvoltarea in Romania a gigantilor internationali, cat si planurile lor de viitor, nu ne vom opri asupra acestor aspecte, ci vom pune accentul pe profilul consumatorului.
In luna aprilie a.c., Daedalus Consulting Marketing & Research Company a realizat un studiu despre mini si supermarketuri pe un esantion reprezentativ pentru mediul urban. Chestionarul a urmarit frecventa cumparaturilor si motivele pentru care romanii obisnuiesc sau nu sa cumpere din astfel de unitati comerciale. Rezultatele studiului releva faptul ca 57,7% din populatia in varsta de peste 15 ani care traieste in mediul urban a cumparat produse dintr-un supermarket sau minimarket cel putin o data in ultimele trei luni. Se poate constata o corelatie stransa intre varsta si comportamentul de cumparare. Astfel, incidenta persoanelor care au cumparat ceva din acest gen de magazine in ultimele trei luni scade de la 69,1% in cazul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani la 48,3% pentru persoanele cu varsta intre 55 si 64 ani si la doar 36,1% in cazul celor care au peste 65 ani. Venitul si educatia joaca, de asemenea, un rol important: incidenta celor care au cumparat macar o data in ultimele trei luni din supermarketuri/minimarketuri creste de la 20,2% in cazul celor cu scoala primara (8 clase) la 71,5% in cazul celor cu studii superioare si de la 46,8% in cazul celor cu venituri nete lunare sub un milion lei la 79,1% in cazul celor cu venituri nete de peste trei milioane.
In medie, una din cinci persoane obisnuieste sa-si faca in mod regulat cumparaturile dintr-un supermarket sau minimarket, adica saptamanal sau mai des. Majoritatea celor care evita aceste locuri declara ca preturile sunt prea mari (32,4%). In mod paradoxal, o buna parte dintre cei care le trec frecvent pragul (18,6%) afirma ca tocmai pretul redus al produselor ii determina sa cumpere de aici.
Daca intre orasele mari si medii nu exista diferente semnificative in ceea ce priveste frecventa de cumparare, in orasele care au sub 50.000 de locuitori, popularitatea unor astfel de magazine este mult redusa. De altfel, aproape 60% din locuitorii oraselor mici care nu au apelat la aceste centre comerciale declara ca nu exista nici unul in zona.
„Motivatia de achizitie pare a avea si influente culturale la nivelul regiunilor istorico-geografice”, remarca Daniel Enescu, directorul companiei Daedalus. Astfel, in Bucuresti si in Transilvania, economia de timp este un factor major in decizia de alegere a acestor tipuri de magazine. In Moldova, garantia originalitatii produselor si calitatea lor sunt aspecte mult mai importante decat in celelalte regiuni, in timp ce in sudul tarii (Oltenia, Muntenia si Dobrogea), cel mai mult conteaza pretul. Bucurestenii apreciaza in mod deosebit curatenia si faptul ca pot face cumparaturi intr-o maniera civilizata.