Lukașenko a reușit să ajungă pe agenda internațională. Minskul solicită un dialog cu UE în termenii proprii
Mass-media europeană scrie că la Bruxelles se discută posibilitatea organizării unui summit de urgență în legătură cu situația din Republica Belarus. De asemenea, după cum a comunicat pe Twitter, corespondentul Sky News, Adam Parsons, situația de la granița dintre Republica Belarus și UE a fost dezbătută, pe 10 noiembrie, de șeful Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele SUA, Joseph Biden. Potrivit serviciului de presă al Kremlinului, cancelarul ad-interim al Germaniei, Angela Merkel, a discutat despre situația în Republica Belarus cu președintele Vladimir Putin.
„Situația refugiaților de la granițele Republicii Belarus cu țările membre UE a fost analizată în detaliu. S-a exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele umanitare ale crizei migrației. Vladimir Putin și Angela Merkel au convenit să continue discuția pe această temă”, se arată în comunicatul serviciului de presă al Kremlinului, conform ng.ru
Ministerul de Externe al Germaniei a solicitat înăsprirea sancțiunilor împotriva Republicii Belarus
„Domnul Lukașenko continuă să dezlănțuie o periculoasă spirală a escaladării situației, care nu-i lasă nicio cale de ieșire. El îi folosește fără milă pe cei care solicită azil ca ostatici în lupta sa cinică pentru putere”, a declarat șeful diplomației germane, Heiko Maas, citat în declarația dată publicității de Ministerul german de Externe. Maas a mai declarat că poziția UE rămâne neschimbată și nu va ceda șantajului lui Aleksandr Lukașenko.
Ministerul de Externe al Franței și-a exprimat solidaritatea cu Polonia și cu Lituania, care cer ca lui Lukașenko să i se răspundă prin sancțiuni încă și mai dure. „Parisul tinde spre o modalitate coordonată de protejare a frontierelor externe și este gata să ia în considerare înăsprirea măsurilor împotriva regimului belarus, a persoanelor și a instituțiilor implicate în acest trafic”, se arată în declarația Ministerului francez de Externe.
Reamintim că miniștrii de externe ai UE intenționează să analizeze problema sancțiunilor pe data de 15 noiembrie. Bruxellesul discută, de asemenea, și introducerea de posibile sancțiuni împotriva companiilor aeriene care transportă potențiali migranți în Republica Belarus.
Potrivit experților, conflictul evoluează deocamdată pe spirala escaladării situației. Ieri, poziția Minskului a fost comunicată de ministrul de externe Vladimir Makei, care a arătat că autoritățile belaruse nu intenționează să se abată de la strategia declarată anterior și solicită negocieri în propriile condiții. „Întotdeauna trebuie găsit curajul de a discuta chiar și în situații dificile”, a spus Vladimir Makei. El a propus ca, „dacă nu există un asemenea curaj” în negocieri să fie atrași mediatori.
„Suntem gata să discutăm, să zicem, și cu terțe părți, care pot acționa în rolul de mediatori”, a promis Makei. El nu a precizat însă pe cine ar vrea să vadă în acest rol. Oficialitățile de la Minsk au refuzat propunerea Austriei, care fixase pentru 22 noiembrie o conferință pe problema belarusă. ”
O conferință în forma în care a fost gândită de organizatori (după cum am înțeles, reuniunea se desfășoară la inițiativa conducerii Austriece) este o idee absolut inutilă și lipsită de sens. Mai mult decât atât, considerăm că este un pas absolut neprietenos în relația cu Republica Belarus. Niciunul dintre oficialii părții belaruse nu va lua parte la această conferință”, a spus Makei. El a recunoscut că cancelarul austriac Alexander Schallenberg „le-a cerut insistent” reprezentanților autorităților belaruse să participe la această conferință. Partea belarusă a refuzat, pentru că „este vorba de un fel de refacere, reconstrucție a Belarusiei, ca și cum Republica Belarus ar fi o țară în ruină, unde economia este complet distrusă”, a explicat Makei motivele refuzului de a participa la conferință. „Astăzi, situația arată cu totul altfel: în ciuda sancțiunilor, economia se dezvoltă, PIB-ul crește. Sunt convins că, în ciuda viitoarelor sancțiuni, vom asigura dezvoltarea normală a statului și a societății”, a afirmat ministrul de externe al Republicii Belarus.
Makei a repetat teza, sugerată Europei de Republica Belarus, potrivit căreia dialogul este posibil. „Am declarat întotdeauna că prin dialog suntem gata să rezolvăm orice probleme, inclusiv probleme sensibile”, a afirmat el. Șeful diplomației belaruse a avertizat, de asemenea, că autoritățile din țara sa nu se grăbesc nicăieri și vor aștepta până când UE va fi pregătită pentru convorbiri în condițiile puse de Aleksandr Lukașeko. „Vom aștepta. Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, situația în sine va obliga toate părțile să înțeleagă că trebuie găsite soluții în situația care există în acest moment în legătură cu Republica Belarus”, a arătat Makei.
Atât politicienii europeni, cât și experții belaruși sunt convinși că criza migranților a fost organizată de autoritățile din Republica Belarus pentru a forța Uniunea Europeană să vorbească cu Aleksandr Lukașenko ca șef legitim al statului. „Lukașenko va rezolva problema cu un pocnet din degete”, susțin propagandiștii de stat. După părerea politologului Valeri Karbalevici, actuala acumulare de migranți la graniță constituie chiar reacția la conferința anunțată de Austria. Inițiind organizarea acesteia, cancelarul austriac declara că în legăturile cu oficialitățile de la Minsk nu este posibilă limitarea doar la limbajul sancțiunilor.
„Minskul a citit această replică în felul următor: Europa nu a rezistat atacului de câteva luni al migranților și este gata să facă concesii. Și ce concluzie s-a tras? Corect. Să se crească presiunea, iar UE este forțată să accepte armistițiul, negocierile pe care Minskul vrea să le ducă de pe o poziție de forță și în termenii proprii”, a scris expertul pe pagina sa de pe canalul de socializare Telegram. Principala condiție este să nu se discute despre drepturile omului, represiuni și noi alegeri, ci despre migranți și ridicarea sancțiunilor.
