Germania cere ajutorul Rusiei. Angela Merkel pune tunurile pe Vladimir Putin

Situație fără precedent în Europa. Germania cere ajutor din partea Rusiei având în vedere situația actuală de la granțele europene. Ce mesaj i-a transmis cancelarul german în exerciţiu Angela Merkel, lui Vladimir Putin?

Purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert anunță că Angela Merkel i-a cerut, într-o convorbire la telefon, preşedintelui rus Vladimir Putin ”să acţioneze” împotriva ”instrumentalizării” migranţilor de către regimul lui Aleksandr Lukaşenko, relatează AFP.

Totodată, potrivit acestuia, cancelarul german în exercițiu a respins în această convorbire drept ”inacceptabilă şi inumană instrumentalizarea migranţilor” la frontiera dintre Polonia şi Belarus, unde mii de migranţi sunt prinşi în capcană.

De menționat este faptul că, anterior, șeful diplomaţiei germane Heiko Maas s-a declarat în favoarea sancţionării Belarusului de către Uniunea Europeană (UE) şi l-a acuzat pe Aleksandr Lukaşenko de faptul că exploatează ”fără scrupule” migranţii, pe care-i trimite la frontiera belaruso-poloneză.

”Noi îi vom sancţiona pe toţi cei care participă la traficul ţintit al migranţilor”, ameninţă într-un comunicat Maas, avertizând că UE ”va extinde şi consolida sancţiunile impuse regimului Lukaşenko”.

Totodată, el mai menționa atunci că liderul din Belarus trebuie să înțeleagă că toate calculele lui nu vor funcționa. ”Lukaşenko trebuie să înţeleagă că aceste calcule ale sale nu funcţionează”, l-a avertizat el.

În același timp, Heiko Maas a catalogat drept ”teribilă” situaţia de la frontera belaruso-poloneză şi l-a acuzat pe Lukaşenko de lansarea unei ”spirale infernale periculoase din care nu poate ieşi”. Totodată, acesta a dat asigurări că UE este pregătită să acţioneze şi împotriva altor ţări şi companii aeriene implicate în trimiterea de migranţi în Belarus.

”Nimeni nu ar trebui să poată participa în impunitate la activităţile inumane ale lui Luakeşenko”, a subliniat el, avertizând că ”noi suntem pregătiţi, în calitate de UE, să tragem concluziile”.

Belarusul nu va sta ”în genunchi”

De cealaltă parte, Lukaşenko, care este totodată și un aliat apropiat al Moscovei, i-a răspuns că Belarusul ”nu se va aşeza în genunchi” în faţa UE.

O reacție în acest sens vine și din Polonia. Mai exact, Varşovia acuză Minskul de faptul că se foloseşte de aceşti migranţi, care provin în principal din Orientul Mijlociu, cu scopul de a destabliza UE.

La rândul lor, autorităţile belaruse au acuzat miercuri Polonia de faptul că a comis violenţe împotriva unor migranţi la frontiera belaruso-poloneză, unde se desfăşoară o criză a migraţiei care alimentează tensiuni între Minsk şi Occident.

”Având în vedere numeroasele răni corporale ale migranţilor, forţele de ordine poloneze i-au tratat în mod brutal şi i-au gonit peste gardul de sârmă ghimpată de la frontiera cu Belarusul”, acuză grănicerii belaruşi.

Tot miercuri, Belarusul a acuzat Occidentul de orchestrarea acestei crize a migraţiei la frontiera belaruso-poloneză, unde mii de migranţi care vor să intre în UE sunt blocaţi, provocând tensiuni.

Șeful diplomaţiei belaruse Vladimir Makei a vorbit și el despre aceatsă situație.

Criza migrației, doar un pretext

”În vederea unei a cincea serii de sancţiuni, de care ei vorbesc deja în Occident, pretextul folosit de această dată este criza migraţiei provocată de UE şi statele membre de la frontiera cu Belarusul”, a denunţat miercuri, la Moscova, şeful diplomaţiei belaruse Vladimir Makei, la o întâlnire cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Totodată, Makei şi-a exprimat speranţa unei ”activităţi consolidate” împreună cu Rusia, principalul său aliat, şi anume printr-o ”reacţie comună” împotriva ”actelor inamicale” care vizează Belarusul.

La rândul său, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a anunţat că Minskul şi Moscova şi-au consolidat ”în mod eficient colaborarea în vederea contracarării unei campanii împotriva Belarusului, declanşată de Washington şi aliaţii săi europeni în cadrul unor organizaţii internaţionale”.

De menționat este faptul că aproximativ 3.000-4.000 de migranţi, care au sosit luni într-o zonă împădurită situată la frontiera externă de est a UE, sunt blocaţi de garduri de sârmă ghimpată şi un important dispozitiv militar desfăşurat de o Varşovie hotărâtă să-i oprească.

Potrivit grănicerilor belaruşi, aceşti migranţi au improvizat o tabără de partea belarusă a frontierei, în apropierea postului polonez de la Kuznica. Ei se află într-o stare fizică şi psihologică ”extrem de rea”, fără apă şi hrană.

Totodată, accesul jurnaliştilor în zonă este blocat, însă imagini difuzate de către autorităţi din ambele ţări surprind sute de bărbaţi, femei şi copii în corturi sau pe jos, încercând să se încălzească în jurul unor focuri, la o temperatură apropiată de zero grade Celsius.

O catastrofă umanitară

Rusia pe de altă parte denunţat miercuri drept ”inacceptabil” să fie considerat de vină în această stuaţie. Totodată, Kremlinul a acuzat Uniunea Europeană pentru criza migranților de la granița dintre Belarus și Polonia. Moscova susține că propriile valori umanitare ale UE ar fi ignorate.

Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Potrivit acestuia, situația de la granița dintre cele două țări este, de fapt, o încercare a europenilor de a ”sugruma” Belarusul, închizând o parte a frontierei.

„Este evident că o catastrofă umanitară se profilează pe fondul reticenței europenilor de a-și demonstra angajamentul față de valorile lor europene,” a spus Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

Acesta a descris drept „absolut iresponsabil și inacceptabil” comentariul prim-ministrului polonez Mateusz Morawiecki conform căruia întreaga situație este orchestrată de Rusia.

Totodată, Peskov a mai subliniat faptul că UE a permis accesul în trecut unor grupuri similare de migranți, iar intențiile de acum de a închide granița vizează Minskul, lucru care este doar o încercare în a ”sugruma Belarusul”.

„Acesta nu este altceva decât noi încercări de a sugruma de fapt Belarus”, a spus el.

Amintim faptul că Rusia este cel mai puternic aliat al Belarusului, iar sprijinul acesteia l-a ajutat pe președintele Alexander Lukașenko să supraviețuiască protestelor în masă împotriva guvernării sale de anul trecut, după organizarea alegerilor.