1 Decembrie reprezintă pentru maghiarii din Ardeal „începutul unei perioade pline de nesiguranță”

În timpul ședinței solemne a Parlamentului de la București, consacrată sărbătoririi Zilei Naționale a României, deputatul UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România) Csoma Botond a afirmat că „liderii politici și religioși ai românilor ardeleni știau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci și unguresc, săsesc și evreiesc”.

Sursă: Inquam Photos / Octav Ganea

Acesta a precizat, totodată, că 1 Decembrie reprezintă pentru maghiarii ardeleni „începutul unei perioade pline de nesiguranță”. Csoma Botond a spus, de altfel, că, în cazul în care vom avea o nouă constituție, minoritățile naționale să fie definite ca factor constituant al României.

Declarațiile sale au înfuriat-o pe Diana Șoșoacă, senatoarea vociferând până la finalul discursului său. Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a fost nevoit să intervină de două ori între Csoma Botond și Diana Șoșoacă și chiar a amenințat că închide ședința „pentru o singură persoană”.

„De-a lungul istoriei au fost multe cazuri când nu ne-am aflat de aceeași parte a baricadei. În ciuda acestui fapt, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist, reducționist care reduce raporturile româno-maghiare la un conflict permanent și care contribuie în acest mod la perpetuarea imaginii de dușman, afectând grav relațiile interetnice.

Plecând de la exemplul reconcilierii franco-germane, diferite comunități ar trebui să se bucure de dreptul de a avea o abordare și interpretare proprie, a unor evenimente istorice, fără ca acest fapt să determine indignare și să genereze teste de loialitate aplicate acelei comunități, de către o parte a societății.

Liderii politici și religioși ai românilor ardeleni știau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci și unguresc, săsesc și evreiesc. Și acest lucru s-a reflectat și în textul declarației de la Alba Iulia. Mulți dintre acești lideri care contribuiseră la realizarea Unirii au murit în anii 50 în temnițele comuniste, dar ne-au lăsat moștenire o declarație”, a spus, luni, Csoma Botond.

La un moment dat, el a fost întrerupt de către Diana Șoșoacă, însă Marcel Ciolacu a intervenit spunând „Doamna senator, (Diana Șoșoacă – n.red.) veți avea cuvântul. Doamna senator…”

„… reiterez, s-a reflectat și în textul declarației de la Alba Iulia. Mulți dintre acești lideri care contribuiseră la realizarea Unirii au murit în anii 50 în temnițele comuniste, dar ne-au lăsat moștenire o declarație care ar putea să ne ghideze în viitor, și să ne determine să acționăm ca un singur organism, dar ale cărui organe necesită o atenție diferențiată, specială, în vederea funcționării optime a întregii entități…”, a continuat Csoma Botond.

Acesta a fost întrerupt, din nou, de către Diana Șoșoacă, însă președintele Partidului Social Democrat (PSD) a intervenit rapid. „Doamna senator, o să mă văd nevoit să închid ședința pentru o singură persoană. Aveți dreptul să vorbiți. Continuați domnule Csoma Botond”, a spus liderul social-democraților.

Deputatul UDMR propune ca minoritățile naționale să fie definite ca factor constituant al României

„În istoria continentului european putem identifica multe cazuri, când unele proiecte naționale au fost în competiție cu altele. Înțeleg semnificația aparte pe care o are ziua de 1 Decembrie în conștiința colectivă a poporului român, reprezentând punctul culminant al unui proiect național bine închegat. Asemenea momente de succes nu apar foarte des în viața unei națiuni.

Pentru maghiarii ardeleni însă, acest eveniment a reprezentat începutul unei perioade pline de nesiguranță. În secolul XXI, triumful istoric ar trebui să cedeze locul cooperării, într-un spirit integrator.

În acest sens, propunem ca în cazul în care vom avea o nouă constituție în acest stat, minoritățile naționale să fie definite ca factor constituant al acestui stat. Celor care ne suspectează – ca și doamna senator (Diana Șoșoacă – n.red.) – mereu, cu un scop ascuns și planuri secrete ale maghiarilor din Transilvania, le transmitem că se înșală amarnic, iar supozițiile nefondate, și aceste vociferări, îngreunează gândirea comună, planificarea și posibilitatea identificării unor soluții corecte.

Credem că viitorul nostru este comun în această țară, noi ne planificăm viitorul pe aceste meleaguri, nu dorim să plecăm din această țară, și suntem parteneri în conceptualizarea și implementarea acelor proiecte de țară care îmbunătățesc viața de zi cu zi a cetățenilor acestui stat, indiferent de etnie, și ne determină pe noi toți să nu pornim pe calea emigrației.

Cred că aceasta ar fi sarcina noastră comună. Vă urez La Mulți Ani cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României și sper din tot sufletul că vom găsi următorul mare proiect de țară pe care să-l clădim împreună”, a adăugat reprezentantul UDMR.

Discursul său începe la minutul 47.