Lovitură pentru cei care au mașini diesel și pe benzină. Ce s-a întâmplat, de fapt, la pompă
Adaugă-ne ca sursă preferată
Urmărește pe Google News
Având în vedere că există doi factori concurenți, care ar fi trebuit să aibă un impact semnificativ asupra scăderii prețurilor combustibililor la pompă, șoferii nu au scos în prima jumătate a lui 2020 mult mai puțini bani din buzunar.
Guvernul Orban prezenta, la preluarea mandatului, în noiembrie 2019, scăderea accizei la combustibil ca pe una din măsurile economice de tip liberal, menită să scadă din povara fiscală de pe umerii cetățenilor.
Cu toate acestea, principalul efect a fost scăderea veniturilor încasate la bugetul de stat, acuză economistul Adrian Câciu, în condițiile în care prețul combustibililor la pompă a scăzut ca urmare a crizei fără precedent de pe piața internațională a petrolului, determinată de închiderea economiilor, pe fondul pandemiei de coronavirus.
”Marje de profit ridicate”
Mai mult decât atât, prețul benzinei și al motorinei nici nu a scăzut prea mult, având în vedere că existau doi factori concurenți care ar fi trebuit să aibă un impact semnificativ asupra unei astfel de evoluții, iar benzinăriile continuă să aibă marje de profit ridicate, mai arată Adrian Câciu.
”Și să ne aducem aminte că scăderea accizei la combustibil nu a avut niciun efect asupra prețului la pompă al combustibilului acesta fiind neutralizat de scăderea accentuată a prețului petrolului care s-a înjumătățit.
Cu alte cuvinte scăderea prețului la pompă este dată de scăderea prețului petrolului și puteți vedea că nu în totalitate pentru că marjele de profit au rămas ridicate”, a scris Câciu vineri pe Facebook.
”Banii trebuie împrumutați”
”Dar bugetul de stat a pierdut 2,4 miliarde lei ca efect de rundă întâi, la care se adaugă cel putin 1 miliard de lei, efectul de rundă a doua survenit din luna februarie încoace pe fondul scăderii consumului de carburanți.
Acesta este un exemplu de „nefăcută” care nu trebuia să existe. Când banii aceștia dispar din bugetul de venituri, ei trebuie împrumutați.
Așa se nasc deficitele, așa se naște datoria publică. Este ca și cum ai vrea sa îți renovezi casa, dar renunți la salariu. Aceasta nu este economie.”, a acuzat economistul politicile Guvernului liberal.
În context, trebuie menționat faptul că Executivul condus de Ludovic Orban este acuzat că a angajat România într-o nejustificată cursă a îndatorării, pe fondul împrumuturilor masive contractate de Ministerul de Finanțe.
Recomandările noastre
Lucrez de niște ani buni în presă, zonă în care am intrat de bună-voie și nesilit de nimeni, împins de pasiune, după ce am renunțat la o carieră în mediu financiar-bancar. Nu știu dacă presa a câștigat ceva cu mine activând în rândurile jurnaliștilor, cert e că mediul financiar-bancar nu a pierdut nimic, după plecarea mea. Economist de profesie, reușesc încă să privesc mass media ca pe un hobby, e adevărat, plătit, în ciuda numeroaselor și amplelor schimbări care au avut loc în ultimii zece ani - cel puțin. Am scris pe mai multe domenii, dar preferatele mele rămân economia și satira, pentru că niciodată nu mi-au plăcut oamenii care se iau prea în serios.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.